Departamentul
de relaţii externe al Rusiei a dezvoltat în ultimii ani relaţii tot mai strânse
cu partidele extremiste din Europa, precum Jobbik şi Frontul Naţional Francez,
ce ar urma să fie folosite în lansarea unui proces de destrămare a Uniunii
Europene, a notat expertul politic american, Michel Orenstein, conform Foreign
Affairs.
Acţiunile
lui Putin nu sunt deloc ideologice, susţine autorul, ci vrea doar să captureze
teritoriile pe care le consideră ale sale. Cu privire la Uniunea Europeană,
Putin speră că prin susţinerea partidelor extremiste poate provoca
destabilizarea inimicilor săi, iar asta ar putea duce mai departe la
destabilizarea şi colapsul Uniunii Europene.
”Preşedintele
rus Vladimir Putin a motivat invadarea Crimeei prin necesitatea de a opri
ajungerea aşa-zişilor nazişti din Ucraina la putere, ar putea părea
surprinzător faptul că regimul său se apropie treptat de partidele de extremă
dreapta din Europa”, a subliniat asociatul Centrului pentru Studii Europene şi
al Centrului Davis pentru Studii Ruse şi Eurasiatice din partea Universităţii
Harvard.
Printre
aceste partide am putea oferi mai multe exemple clare. În zona estică a
Europei, partidul extremist ungar, Jobbik, este de ceva timp sub aripa lui
Putin.
Jobbik
este al treilea partid din ţară, foloseşte o retorică anti-semită, se arată
îngrijorat că Ungaria va fi ”colonizată„ cu evrei iar unii dintre susţinătorii
acestuia se îmbracă asemănător naziştilor. În plus, liderul Jobbik,
Gabor Vona, a fost invitat în luna mai 2014 să ţină un discurs în Moscova
alături de ideologul marxist al Kremlinului, Alexander Dughin.
Prezenţa liderului Jobbik la Moscova a fost prezentată ca ”o reuşită
importantă” ceea ce sugerează că liderii ruşi îi vede pe membrii partidului
extremist drept parteneri.
Totuşi,
faptul că partidul Jobbik îşi primeşte plata în ruble nu este chiar o
veste nouă. De asemenea, retorica partidului a continuat să critice
de-a lungul timpului legăturile Ungariei cu Uniunea Europeană cât şi UE per
ansamblu. În plus, membrii partidului au văzut referendumul din Crimeea ca pe
”un exemplu drept de urmat”.
O
asemenea declaraţie ”este un cuvânt periculos într-o ţară care are un număr
mare de etnici în România şi Slovacia”, a adăugat Orenstein.
Prezenţa
membrilor Jobbik la protestele organizate de Consiliul Naţional Secuiesc din
România cât şi discursul separatist al europarlamentarului român Lazslo Tokes,
care a asemănat secuii din România cu tătarii din Crimeea, poate dovedi
prezenţa mişcărilor radicale de pe teritoriul României.
Kremlinul
şi-a mai întărit şi legăturile cu Frontul Naţional al Franţei, a cărui lider,
Marine Le Pen, a vizitat Rusia de mai multe ori pentru întâlnirile cu adjunctul
premierului rus Dmitri Rogozin şi liderul Dumei de Stat Serghey Narişkin.
Următorul
pe lista partidelor din Europa ce se pot baza pe susţinerea lui Putin este, de
exemplu, partidul fascist grec, Zorii Aurii. Membrii săi
folosesc simboluri fasciste la adunările lor, pun accentul pe importanţa
conflictelor de stradă iar în timpul întâlnirilor cântă versiunea greacă a
imnului nazist. Liderii partidului n-au negat niciodată legăturile pe care le
au cu radicalii ruşi.
Partidul
Attack, de extremă dreapta din Bulgaria, are
de asemenea legături apropiate cu ambasada Rusiei. Informaţiile conform cărora
Rusia finanţează acest partid s-au vehiculat timp îndelungat. Partidul Atac
chiar a insistat cu fervoare să-şi prezinte aprobarea faţă de rezultatul
referendumului din Crimeea şi de anexarea peninsulei la Rusia.
De
asemenea, liderul partidului britanic, extremist şi euro-sceptic, UKIP,
Nigel Farage, a mărturisit că Vladimir Putin este liderul mondial pe
care îl admiră cel mai mult şi că i-a plăcut felul în care acesta a gestionat
criza din Siria. UKIP a mai anunţat că ia în calcul o retragere treptată a
Marii Britanii din Uniunea Europeană.
Partidele
Jobbik şi Attack şi-au trimis observatori să asiste desfăşurarea referendumului
din Crimeea. Acelaşi lucru l-au făcut şi partidul austriac ”Folk”, partidul
belgian ”Interesele Flamande”, partidele italiene ”Forza Italia” şi Liga
Nordului, partidul polonez ”Samooborona” şi partidul german ”Stânga” dar şi
alte partide de extremă stângă din Europa.
Relaţiile
cordiale dintre guvernul lui Putin şi partidele radicale de dreapta ar arăta
destul de ciudat dacă am luat în considerare retorica ”anti-nazistă” lansată la
adresa guvernului din Ucraina. Totuşi, faptul că Putin a atacat ”naziştii” din
Ucraina nu are nimic de-a face cu ideologia şi poate fi explicat numai prin
faptul că aceştia sunt naţionalişti ucraineni.
Susţinerea
partidelor de extremă dreaptă este strâns legată de planul său de a destabiliza
guvernele europene, lucru care poate preveni lărgirea Uniunii Europene. Astfel
de acţiuni ar mai facilita venirea la putere a unor guverne favorabile Rusiei.
”Se
preconizează că partidele de extremă dreaptă vor avea o prezenţă mai puternică
în alegerile parlamentare europene de la sfârşitul lunii mai”, a subliniat
Orenstein.
Se
estimează că 20% din noul Parlament European va avea conexiuni cu partidele ce
îşi doresc colapsul Uniunii Europene.
Strategia
lui Putin include şi folosirea partidelor de extremă dreapta în creare
acţiunilor distructive ce pot fi folosite ulterior, aşa cum s-a întâmplat în
Crimeea. O astfel de mişcare, spune Orenstein, ar putea fi efectivă atât în
sudul Europei cât şi în Vestul său.
Sursa: https://ro.stiri.yahoo.com/leg%C4%83turile-cu-extrema-dreapt%C4%83-%C5%9Fi-st%C3%A2ng%C4%83-ale-lui-164509336.html