Hai să dăm mână cu mână / Cei cu inima română

duminică, 21 septembrie 2014

Poporul psd


 De obicei, pe Arena Naţională, poporul român îşi trimitea reprezentanţii pentru a-şi încuraja echipa naţională în înfruntările purtate cu adverasri străini.
Acum este pentru prima dată când pe Arena Naţională s-a prezentat o echipă politică autointitulată naţională şi pe care au venit să o aclame reprezentanţii unui popor ce vrea să se substituie poporului român, anume poporul psd.
Îngrijorător este nu numai faptul că aceştia au ales metode de propagandă desprise din practicile vechiului regim “comunist”, dar mai ales că această minoritate doreşte să se substituie poporului romăn, pe care doreşte să-l spele pe creier şi să-l aducă într-o stare de letargie obedientă pentru a putea ei continua acţiunile de jefuire şi exterminare a valorilor naţionale tradiţionale pentru că acestea sunt în primul rând de natură spirituală şi de aceea prea greu de ucis.
Nimic din ceea ce se produce acum nu este întâmplător. Aceasta este o continuare a vechii ideologii comuniste ai cărei păpuşari întotdeauna au vizat distrugerea României, deoarece era un obstacol prea greu de manipulat şi reconvertit spre comunismul marxist, de sorginte satanică, cu care plănuiau să împânzeascâ lumea spre a o aduce la o stare de obedienţă letargică, care să le permită instaurarea unei aşa zise noi ordini mondiale, în care o clasă suprapusă (“ëlitele”) să monopolizeze toate drepturile şi avantajele. Iar marea majoritate să fie zombizată şi mânată după poftele unei “elite” declasată şi dezumanizată.
Nu mai este niciun secret ca Engels a fost vocea care susîinea cu cea mai mare tărie desfiinţarea României pentru că poporul romăn era o nucă prea tare spre a putea fi spartă în malaxorul idologiei comuniste.
Şi aşa a şi fost, pentru că poporul român a reuşit să creştineze două din cele mai îndărătnice naţii, rusă (bine documentată în opera istorică a lui Ioan Lupaş) şi maghiară (de fapt regele Stefan al ungurilor a fost fiul fiicei lui Iuliu cel Bătrân şi a fost iniţial botezat şi creştinat în rit ortodox sub numele de Voicu) şi mulţi alţi veneteci aflaţi fie pe teritoriul patriei noastre, fie în trecere prin ţara noastră, aducându-şi astfel rodul menţionat şi bineplăcut lui Iisus Hristos în bătălia spirituală cu forţele întunericului.
Mai mult decât atât, poporul român a reuşit să creştineze şi prima forţă satanică mondială pornită să cucerească întreaga lume sub forma ideologiei comuniste, o contrafacere diabolică a vieţii de obşte inspirate de Duhul Sfânt, după pogorârea sa peste apostolii şi ucenicii lui Iisus, aflaţi, conform cerinţei Acestuia, la Ierusalim, de ziua cincizecimii.
Da, poporul român a reuşit marea performanţă de a creştina până şi comunismul marxist, aducându-l pe cursul convertirii în viaţă de obşte, ceea ce l-a şi făcut într-o anumită măsură dezirabil românilor, pentru că românul, aşa cum spunea Ion Slavici încă de la 1901, “este totdeuna un restaurator al bunelor orânduieli, oriunde s-ar afla el”.
Iată ce putere a avut poporul român: de a îmblânzi şi aproape converti o forţă satanică fără precedent, pornită cu élan spre a cuceri întreaga lume – o putere spirituală pe care a păstrat-o cu credinţă şi care l-a ajutat să iasă învingător din multele meandre întunecate ale istoriei.
Dacă Engels ar mai trăi astăzi cred că şi-ar admonesta necruţător discipolii pentru nereuşita lor de a desfiinţa naţia română, faţă de care el personal avea o viziune necruţătoare.
Dar victoria poporului român nu este definitivă şi nici nu a dus la întărirea sa deoarece forţele întunericului au pierdut o bătălie, dar nu au abandonat planul lor de supunere a omenirii sub un singur conducător.
Aceste forţe, înspăimântate de modelul spre care se prefigura convertirea comunismului lor, l-au distrus în arealul de influenţă a poporului român, nu pentru a renunţa la el ci păstrâdu-l numai pe meleaguri îndepărtate, unde putea fi implementat după modelul chinezesc, al unei noi forţe ideologice ce trebuie urmată necondiţionat, sub sancţiunea privării permanente de libertate sau chiar a pierderii vieţii.
Nu numai că nu au renunţat la planurile lor deşănţate, doar că şi-au schimbat strategia şi atacă acum de o manieră mai hotărâtă, dar mai puţin vizibilă, concentrându-se în planul fizic pe jefuire şi sărăcire spre decăderea fiinţei biologice, iar în plan subtil pe erodarea fiinţei spirituale româneşti, prin acţiuni subtile de denigrare, descurajare, degradare, debusolare, spălare a minţilor, manipulare şi înregimentare în cohorte ale dezmoştenirii, supuse unui proces de zombizare spre sclavagizare.
Afirmaţia de înregimentare în cohorte ale dezmoştenirii nu este întâmplătoare ci prin aceasta doresc să subliniez malformaţia indusă gradual, pentru a fi practic insesizabilă, unei naţii şi prin care aceasta este continuu segmentată cu scopul de a-i submina puterea şi a o transforma intr-un melanj de cât mai multe minorităţi, pe baza unor criterii din cele mai diferite, de obicei imorale, vicioase, incorecte şi cu conotaţii vocale ultimative, ce prin susţinere interesată devin din ce în ce mai partizane unor anumite ideologii care devin astfel tot mai inflexibile şi violente, ajungându-se pe cale de consecinţă la o răsturnare a naturalului, în sensul că orice majoritate neînregimentată ar mai putea exista, ea va ajunge să fie condusă de una sau mai multe dintre minorităţile astfel formate, iar asta în interesul păpuşarilor susţinători.
În ţara noastră asistăm acum la atacul bine pregătit al acestor forţe întunecate  care ţintesc acapararea totală a puterii politice şi statale prin manipularea uneia dintre cohortele de care aminteam mai sus şi care este îndoctrinată şi manipulată ca fiind poporul român, dar de fapt nu este decât o minoritate cu veleităţi de popor, ceea ce m-a determinat să o numesc poporul psd.
Această minoritate intrată sub puterea manipulatoare a păpuşarilor psd este deosebit de pernicioasă deoarece, fără ştirea şi poate chiar fără voia sa, devine purtătoarea unui vector ideologic al cărui promotori sunt oameni lipsiţi de morală, adepţi îndărătnici ai minciunii şi parvenirii cu orice preţ, fiinţe vicioase ce nutresc cel mult un sentiment de dispreţ faţă de semenii lor
Spre susţinerea acestei alegatii ma voi folosi numai de instrumentele folosite de aceştia în realizarea scopului lor. Urmariţi, dacă puteţi suferi asta, canalele tv obediente lor, presa aservită şi oamenii de cultură afiliaţi şi cred că nu mai este nevoie de altă probă. Pestilenţialitatea acestora în inversarea scării valorilor şi dedicaţia lor înspre sprijinirea unor personaje din cele mai dubioase şi respingătoare spun totul despre dominantele lor de caracter şi acţiune. 
Având în vedere vremurile pe care omenirea le trăieşte acum, nu cred că poporul român va mai avea puterea să-i creştineze şi pe aceşti fii ai fărădelegii. Şi chiar dacă i-ar mai fi dată incă odată această putere, cred că ar fi prea târziu…