ROSIA MONTANA - Noul avertisment al ACADEMIEI ROMANE si al ASE

"Favorizarea unei firme straine in detrimentul statului roman poate fi catalogata ca tradare de tara"

- Cel mai important for stiintific al tarii, alaturi de specialistii de la Academia de Studii Economice, interpeleaza guvernul cu privire la riscurile proiectului Rosia Montana -

Data de 8 iulie marcheaza un nou stadiu in incercarile febrile ale companiei Gold Corporation de a obtine aprobarile pentru proiectul de la Rosia Montana. Mercenari romani si straini s-au reunit la hotelul Marriott din Bucuresti pentru a induce opiniei publice si guvernantilor, ideea unui mare gheseft pentru stat, a unei afaceri de multe miliarde, careia noi, saracii de romani, nu-i vom putea rezista. Fara teama de ridicol, luandu-ne drept aborigeni din fostul imperiu britanic, un englez, Alan Roe, a lansat o cifra aiuritoare: 19 miliarde de dolari! Adica asta va fi castigul "potential" al Romaniei, de pe urma unui zacamant de aur si argint evaluat la circa 11 miliarde de dolari... Cifra de pana acum, de 4 miliarde de dolari "avantaj" Romania, e deja istorie. RMGC ne va blagoslovi cu de cinci ori pe atata, caci va face sa infrunzeasca banii in copaci si va da ordin sa joace comorile pe dealuri, ca in noaptea de Sfantul Gheorghe. Propagandistii cumparati de companie ridica mana a victorie si pluseaza: "Peste 1000 de IMM-uri se vor imbogati de pe urma proiectului RMGC!" "Turismul si agricultura vor inflori odata cu mineritul!" "Locurile de munca se vor inmulti exponential!" "Marinarii vor impanzi marile! Chirigiii vor aglomera soselele! Drumarii vor edifica transfagarasanuri pe traseul de la mare la munte! Aurarii vor merge in paradis!" si cate si mai cate astfel de glumite propagate fara jena de oameni ce pareau pana mai ieri cu capul pe umeri, precum: Bogdan Baltazar, Ovidiu Nicolescu, Sorin Berchinis sau Moise Achim. Fata de aceasta euforie propagandistica de nivel prescolar, doua institutii fundamentale ale statului, Academia Romana si Academia de Studii Economice (ASE), s-au simtit datoare sa intervina din nou si sa puna surdina puscaturilor de artificii de la Marriott, aducand autoritatile cu picioarele pe pamant.

Acad. Ionel Haiduc
presedintele Academiei Romane

"Se incearca folosirea situatiei actuale de criza pentru a ne convinge ca proiectul este util si necesar"

Am citit, cu surprindere, afirmatia ca "Proiectul Rosia Montana contribuie la o crestere potentiala a PIB-ului Romaniei cu 19 miliarde USD, incluzand impactul efectului de multiplicare pe toata durata sa".
Sunt surprins fiindca, pana nu de mult, se vorbea de patru miliarde, si dintr-o data suma creste vertiginos. Ambele afirmatii (4 si 19 miliarde) mi se par hazardate, fiindca in aceste sume se cuprind veniturile indirecte sau asa-zisul efect de multiplicare. Daca veniturile directe (evident mici) ale Statului Roman, care ar rezulta din proiect, se pot calcula cu o oarecare aproximatie, cele indirecte reprezinta in cel mai bun caz un vis optimist sau o promisiune neconvingatoare. La fel ca si afirmatia ca "peste 1000 IMM-uri vor avea beneficii directe si indirecte..." Care pot fi aceste 1000 de IMM-uri? Afirmatia mi se pare complet nefundamentata. Si, din nou, se vorbeste de efecte indirecte! Ar trebui sa se calculeze cat se poate de precis valoarea efectelor directe, lasand viitorul (adica piata) sa-si spuna cuvantul, in cazul in care proiectul s-ar realiza. Remarcam si faptul ca diferiti sustinatori ai proiectului vorbesc despre sume total diferite. Pe cine sa credem? Am impresia ca se incearca folosirea situatiei actuale de criza pentru a ne convinge ca proiectul este util si necesar, trecandu-se cu vederea efectele colaterale negative, care au fost discutate atat de mult pana in prezent si care fac proiectul inacceptabil in actuala forma. De asemenea, se trece sub tacere faptul ca efectele economice (beneficiile?) nu apar imediat. Trebuie sa treaca ceva timp (si poate chiar criza), pana cand investitia (daca s-ar realiza) ar incepe sa aduca profit! Sa mai observam ca locurile de munca vor scadea de la 2300 (promise), in perioada de constructie, la 880 (promise), in perioada operarii. Ce se va intampla cu cei 1440 lucratori ramasi fara slujbe dupa doi ani? Nu se spune!

"Distrugerea vechilor galerii romane este total inacceptabila, intr-o tara care isi respecta trecutul istoric si originile"

Academia Romana cere din nou autoritatilor Statului Roman sa analizeze cu multa atentie proiectul Rosia Montana, pentru a preveni un dezastru ecologic si cultural, cu multiple consecinte inacceptabile. Ultima declaratie a Academiei preciza in ce conditii exploatarea aurului din Muntii Apuseni ar putea fi luata in considerare: exploatare in galerie si nu in cariera deschisa; impartirea productiei (de aur, argint si eventual alte metale valoroase) cu Statul Roman; folosirea unei tehnologii fara cianuri. O analiza obiectiva demonstreaza ca proiectul nu reprezinta o lucrare de interes public si, prin urmare, nu justifica efectele colaterale negative si riscurile implicate. Reamintim ca exploatarea proiectata pentru o perioada de 17-20 ani nu reprezinta o solutie de dezvoltare durabila si nu rezolva problemele sociale si economice ale zonei, care se vor agrava dupa incheierea lucrarilor. Exploatarea avuta in vedere pericliteaza grav zona arheologica Alburnus Maior, unica in lume si de mare valoare istorica si culturala. Distrugerea vechilor galerii romane este total inacceptabila intr-o tara care isi respecta trecutul istoric si originile. Beneficiile economice ale Statului Roman, rezultate din redeventele de 4 % asupra exploatarii si diverse impozite, sunt nesemnificative in raport cu consecintele proiectului si cu beneficiile investitorilor. In calitate de actionar majoritar, firma RMGC va obtine 80% din profit. Proiectul fiind realizat intr-o zona declarata defavorizata, firma beneficiaza de scutiri de impozite pe o perioada de 10 ani si reduceri la taxele vamale, astfel ca va exporta aurul si argintul la pretul de cost. Nu am putut sa nu observ ironia! Canadienii platesc un pret derizoriu pentru a concesiona circa 2500 de hectare de teren, in subsolul caruia se gasesc mii de tone de metale pretioase, obtin 80% din actiuni si au mai beneficiat 10 ani si de scutire de impozite si taxe vamale. Incredibil!

Prof. dr. Ion Gh. Rosca
rectorul Academiei de Studii Economice

"Guvernul trebuie sa respinga acest proiect, sa nationalizeze si sa returneze proprietarilor casele cumparate de RMGC"

In data de 14 iunie recent, o comisie formata din 16 profesori de la ASE, sub conducerea rectorului Ion Gh. Rosca, au finalizat un nou Raport de evaluare a proiectului din Apuseni. Iata principalele observatii cuprinse in voluminosul dosar adresat autoritatilor:
Studiind evolutia costului de constructie a minei, constatam o evolutie curioasa: 253 milioane USD in 2001; 437 milioane USD in 2002; 638 milioane USD in 2006; 876 milioane USD in 2009!
Explicatia noastra pentru aceste cresteri este ca acest cost a fost gresit evaluat, din cauza incapacitatii RMGC de a face un proiect bun. Nu cunoastem ca RMGC sa fi dat o explicatie acestor cresteri. Iata si alte evolutii surprinzatoare: in anul 2005, RMGC promitea sa infuzeze in economia Romaniei 2 miliarde de dolari. In 2006, promitea 2,5 miliarde de dolari. In 2010, promite 4 miliarde! (Dar nici aceasta promisiune nu ramane definitiva, pentru ca tocmai a fost lansata o alta cifra, de-a dreptul utopica: 19 miliarde de dolari! - n.red.) Ca sa glumim, ar fi bine sa mai asteptam cativa ani cu acest proiect, daca, cu fiecare an care trece, creste si suma infuzata in Romania cu 0,5 miliarde dolari! Si evolutia locurilor de munca socheaza: 1200 in faza de constructie, in 2005; 2300 in aceeasi faza, in 2010. Plus 600 de slujbe directe pe durata minei (in 2005), fata de 880 in 2010. Cum este posibil sa existe aceste fluctuatii in datele proiectului, daca nu din cauza neseriozitatii sale?

"Apreciem ca Romaniei ii va veni randul sa incaseze primul profit abia dupa 12 ani(!)"

Un astfel de proiect genereaza beneficii directe din redeventa miniera, din taxe si plata salariilor, si beneficii indirecte din generarea unor afaceri si investitii secundare. In contextul cel mai favorabil pentru RMGC, de 1.000 USD/uncia de aur pe toata viata minei, si fara costuri pentru reabilitarea mediului, estimam ca proiectul va genera un profit direct (dupa scaderea taxelor) pentru investitor (Gabriel) de maximum 3,2 miliarde USD. Este un nonsens sa credem ca Romania va beneficia de 4 miliarde USD (ca sa nu mai vorbim de 19 miliarde - n. red), adica mult mai mult decat Gabriel! In scenariul cel mai optimist (1.000 USD/uncie), estimam aceste beneficii pentru partea romana la aproximativ 863 milioane USD pe durata de viata a minei. Apreciem ca Romaniei ii va veni randul sa incaseze primul profit abia dupa 12 ani (!), daca pretul aurului va fi in jur de 1000 USD/uncie. In plus, "taxele pe dividende" de la Gabriel nu vor ajunge la Bugetul Romaniei, deoarece actionarii importanti sunt in majoritate companii off-shore, care nu platesc taxe. Tot la capitolul dezinformare, RMGC pretinde ca, in totalitate, costurile sale de productie (operare) constituie "beneficii indirecte pentru Romania", deoarece cheltuielile se fac in Romania. Total fals! Mineritul propriu-zis, procesarea si stocarea deseurilor, puse in practica cu utilaje din import (deci nu cumpara nimic din Romania!) reprezinta peste 88% din cheltuielile companiei, pe cand activitatile generale si administrative reprezinta doar 11,6%. Se pun urmatoarele intrebari: 1. Daca mineritul implica excavarea/distrugerea a 4 munti si modificarea peisajului in mod ireversibil, este "beneficiu indirect" sau o pierdere imensa pentru Romania? 2. Daca procesarea are loc intr-o uzina inchisa si implica in principal consumul resurselor de energie electrica si apa plus chimicale (cianura) si alte materiale de import, este "beneficiu indirect" sau o pierdere pentru economia nationala? 3. Poate fi stocarea unor cantitati uriase de deseuri toxice, care duc la contaminarea solului si chiar la contaminarea panzei freatice, unul dintre "beneficiile indirecte"? De fapt, singurul beneficiu pentru Romania este reprezentat de componenta "activitati generale si administrative". De aceasta profita, intr-adevar, direct unii oficiali din administratia locala si centrala, dar ea poate contribui si la procesul de coruptie, care nu este un beneficiu pentru Romania. Pe scurt, apreciem ca, din 10 dolari cheltuiti in productie, 6 dolari vor merge in excavatii (distrugere), 3 dolari in rafinare prin cianurare (poluare), iar 1 dolar va merge in costuri administrative. In concluzie, Proiectul Rosia Montana este un caz tipic de activitate principala care nu se bazeaza pe resurse procesate local si nu genereaza nici o activitate economica corelata. Din punct de vedere economic, pretentia RMGC ca Proiectul va avea un impact pozitiv asupra economiei locale si nationale este nerealista.
"Acest Proiect contribuie la depopularea muntilor Apuseni"

RMGC face o propaganda agresiva privind beneficiile pentru Romania, dar ignora total pierderile aduse de proiect, pierderi care pot fi clasificate astfel: sociale, culturale, de mediu, pierderea aurului si argintului. In domeniul social, prin relocarile practicate cu ajutorul dezinformarii si amenintarilor, a avut loc o adevarata deportare la inceput de secol XXI. Comunitatea a avut deja mult de suferit din cauza acestui Proiect. 117 persoane din cele 800-900 relocate-stramutate au murit deja. Acest Proiect contribuie la depopularea muntilor Apuseni, si asa o zona depopulata. De aceea, guvernul trebuie sa respinga acest proiect, sa nationalizeze si sa returneze proprietarilor casele cumparate de RMGC (ideea inginerului geolog Andrei Justin). In rezumat, prin afacerea Rosia Montana, noi, romanii, dam: resurse minerale strategice, un patrimoniu vechi de 2000 de ani si sansa de dezvoltare durabila. Primim: substante periculoase (cianura) si un dezastru durabil. Nu vrem sa asteptam ca acest dezastru sa se produca, si abia atunci sa reactionam, pentru ca pierderile suferite vor fi greu sau imposibil de recuperat. Amintim ca bogatiile subsolului - si implicit aurul - au fost nationalizate ca sa beneficiem cu totii de ele, nu ca sa beneficieze de ele o firma straina - si noi sa ne alegem cu gunoiul; si amintim ca favorizarea unei firme (tari) straine in detrimentul statului roman poate fi catalogata ca tradare de tara.


Sursa: http://www.formula-as.ro/2010/926/spectator-38/rosia-montana-noul-avertisment-al-academiei-romane-si-al-ase-12629