CONCENTRAREA BOGATIILOR SI SARACIREA POPULATIEI IN PROCESUL DE GLOBALIZARE

De ce saracim pe zi ce trece si se pare ca nimanui nu ii pasa?
Pentru ca elitele mondiale aflate la vedere se grupeaza intr-o "superclasa", ajungand astfel ca 10% din populatia globului sa detina 85% din resurse, ghidandu-se dupa propriile interese si temeri, fara a mai tine cont de popoare, care devin simple surse supuse unei exploatari salbatice cu singurul scop de concentrare a bogatiilor lumii.
Voi reproduce in continuare articolul COVER STORY - Superclasa. Cei 6000 de oameni care conduc lumea de David Rothkopf, in traducerea si adaptarea lui Dragos Dragusin, ca o radiografie a unei superclase inumane, care, daca nu ne vom mobiliza pentru a o desfiinta, va aduce tragedii inimaginabile atat peste generatia noastra, cat si peste cele viitoare:
Articolul este unul lung care confera multe rspunsuri intrebarilor legate de oculta mondiala expusa vederii. Inarmati-va cu rabdare si parcurgeti-l in intregime deoarece merita a fi citit.

Calatoresc in avioane Gulfstream, stabilesc agenda globala si - in timpul liber - gestioneaza criza creditelor. Au mai multe lucruri in comun cu cei asemenea lor decat cu propriii compatrioti. Faceti cunostinta cu ''Superclasa'':

Ca sa ne facem o idee despre cum se comporta elita lumii intr-o situatie de criza mondiala – una asemeni celei in care suntem acum – e instructiv sa urmarim la lucru un jucator precum Timothy Geithner. Presedintele Rezervei Federale din New York s-a aflat in mijlocul disperatelor eforturi de culise de oprire a raspandirii colapsului pe piata de credite a Statelor Unite, de gestionarea frisoanelor care au doborat banca Bear Stearns si a altor crize anterioare. Subtire, cu un aer tineresc, Geithner poate parea din alt film, vorbind non-stop la telefon prin monumentalele birouri ale Fed, construite intr-un stil ce ar putea fi caracterizat drept demn de un mausoleu din Evul Mediu tarziu.
Dar tocmai calitatea lui de a crea iluzii si indemanarea lui il fac sa fie persoana potrivita pentru acest job modern, acela de unul dintre cei mai puternici oameni ai lumii financiare. Din cauza faptului ca ratele dobanzilor se schimba si infuziile de capital au un impact de mai mica durata asupra pietelor decat in trecut, puterea bancilor centrale este de fapt mai limitata. In lumea de astazi, nici o institutie, nici chiar Rezerva Federala americana, nu are puterea de a stapani o criza. A fi bancher central de succes depinde acum de ceea ce Geithner numeste „o putere cumulata..., una care e separata de autoritatea formala a institutiei noastre si care poate fi un instrument foarte puternic“.
O MASA CRITICA DE JUCATORI GLOBALI. In timpul discutiei pe care am avut-o cu Geithner in timp ce faceam cercetarea pentru cartea pe care am publicat-o recent – „Superclass“ –, acesta a schitat, in detalii fascinante, felul in care elita puterii mondiale se aliaza in momentele cand pietele se cutremura. Amintindu-si de o criza anterioara a pietei mondiale de obligatiuni, la a carei gestionare a contribuit, Geithner a spus ca Fed a adus laolalta liderii principalelor 14 companii financiare din lume, din cinci tari, reprezentand 95% din activitatea totala din pietele globale. Elvetienii au fost acolo, germanii au fost, englezii la fel. Interesant, nici un asiatic nu a participat – nici macar japonezii. Lloyd Blankfein, CEO si presedinte al boardului Goldman Sachs, „i-a numit, in gluma, «cele 14 familii», ca in filmul «Nasul»“, spune Geithner. „Si le-am spus: «Voi trebuie sa rezolvati aceasta problema. Spuneti-ne cum o s-o rezolvati si vom pune la punct o schema pentru a ne asigura ca nu exista «free riders» (termen folosit in limbajul caselor de brokeraj care desemneaza clienti carora li se permite sa cumpere actiuni fara sa plateasca propriu-zis pentru ele, urmand sa le vanda pentru a obtine profit – n.r.); stiti ca, daca va miscati individual, restul lumii se va misca odata cu voi»“.
Nu a existat nici un acord scris, nici o regula, nici un proces formal, si – desi nimeni nu a cerut Fed sa actioneze – aceasta a lasat pe toata lumea din piete sa creada ca ia masuri. Frumusetea procesului tine de eficienta sa absoluta: vezi ce poate face, rapid, un cerc restrans de firme mari, cu „raza de actiune globala“ – si cu un comitet executiv format din numai patru persoane care au sustinut saptamanal, pana la incheierea crizei, conferinte telefonice. „Nu exista nici un mecanism formal pe care sa-l fi putut folosi pentru a forta pe cineva, asa ca a trebuit sa-l inventam. Cred ca premisa pentru a merge inainte este sa ai un proces colaborativ dincolo de granitele obisnuintei. Asta nu inseamna ca trebuie sa fie universal, la nivelul fiecarei jurisdictii sau al fiecarei institutii“, a spus Geithner. „Ai nevoie doar de o masa critica de jucatori potriviti. E lumea, dar mult mai concentrata“.

Cititi tot articolul...