”Între serviciile secrete,
SIE este marele cîștigător al perioadei post-decembriste”.
Afirmația a fost făcută acum cîțiva ani de către fostul președinte Emil
Constantinescu și pare să fie azi mai valabilă ca oricînd. În premieră
absolută, președintele și primul ministru sunt oameni care provin din DIE/SIE.
Un avantaj uriaș al serviciului amintit și care deranjează în mod cert restul
serviciilor, dar, mai ales, SRI, picat pe locul doi deși e cel mai mare din
România. Va înghiți SRI gălușca și se va resemna? Noi înclinăm să credem că nu,
iar unele evenimente recente par să confirme asta.
SRI a dat semne de nervozitate încă de la prima vehiculare a numelui lui MRU
pentru postul de premier, în 2009, atunci cînd l-a trimis la înaintare pe
fostul purtător de cuvînt Ulieru să-l deconspire drept agent al unei puteri
străine.
Puțin înaintea numirii de acum, alt fost greu al SRI, Virgil Măgureanu, a dat
și el anumite semnale publice de nemulțumire, desigur, pentru urechile care
trebuiau să audă.
Cu toate astea, Ungureanu a fost numit în post pe 9 februarie. Cinci zile mai
tîrziu, s-a produs un eveniment rămas necunoscut marelui public, dar care poate
fi interpretat drept o reacție vehementă a SRI și un semnal dur către
structurile de vîrf ale statului.
Concret, pe 14 februarie, deputatul PSD Ion Stan a depus în Cameră două
declarații politice de-a dreptul incendiare, întocmite pe baza unor informații
de top, accesibile doar serviciilor secrete și anumitor factori politici de
top. Două declarații pe care Stan nu a ținut să și le popularizeze în presă,
dovadă că erau destinate doar anumitor cercuri. Pentru a clarifica din start
lucrurile, să spunem că Ion Stan nu e Vadim Tudor, cu ale sale tiribombe de
presă, ci un parlamentar ”special”, care de foarte mulți ani se află în comisia
SRI, pe care a și condus-o ca președinte ori vicepreședinte, în prezent. Cei
familiarizați cu dedesubturile politicii știu că, dintotdeauna, mai-marii
comisiei SRI au avut o legătură strînsă cu serviciul, atît de strînsă încît s-a
vorbit permanent cine controlează pe cine.
În consecință, e cert că declarațiile lui Stan sunt opera serviciului amintit,
deputatul fiind doar o portavoce.
Ce conțin, însă, declarațiile în cauză?
Regimul
Băsescu a falsificat PIB-ul României în beneficiul FMI
Prima
dintre ele conține informația explozivă cu potențial nuclear potrivit
căreia președintele, guvernul, BNR și șeful delegației FMI la București au
falsificat controlat datele economice ale țării, în frunte cu PIB-ul, care a
fost subapreciat cu 20% pentru a se justifica contractarea unor noi împrumuturi
de la FMI.
Extras din declarația lui Stan:
”Puterea de la Bucureşti este cel
puţin complice la o manoperă sistemică de falsificare a indicatorilor macroeconomici,
care a împins la decizii politice greşite, ale căror efecte sunt trădarea de
ţară, în varianta subminării economice şi a ştirbirii suveranităţii şi
independenţei politice, urmare a aservirii faţă de organizaţii străine. Deşi
anticipăm lipsa voinţei politice de a scoate adevărul la lumina legii, este
bine să se ştie că faptele ce urmează pot fi cuantificate penal cu detenţia pe
viaţă sau închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.
Astfel, la momentul actual, anul
2012, diferenţa dintre datele macroeconomice reale şi cele făcute oficial
publice (după "prelucrarea" de către BNR, Ministerul Finanţelor
Publice, Institutul Naţional de Statistică, Comisia Naţională de Prognoză) a
ajuns, pe calea adâncirii diferenţei, menţinută în mod voit, dintre capacitatea
administrativă macroeconomică şi capacitatea de evoluţie a economiei reale şi
pe calea efectelor dezvoltării economiei reale, la dimensiuni considerabile.
Datele privind produsul industrial brut sunt subevaluate cu circa 20 la sută
(PIB real = PIB comunicat public + 20%).
Aceasta subevaluare a datelor
economiei reale a fost necesară pentru a se demonstra, pe bază de date false,
că România are nevoie de împrumuturi internaţionale.
Manopera prelucrării statistice
frauduloase a fost realizată în cadrul unei strategii integrate pe care
"asasinii economici" - în cazul României, Jeffrey Franks şi
predecesorii săi - au aplicat-o la nivel global. Coordonatorii strategiei sunt
marii anonimi din spatele FMI, având ca executanţi agenţii ocultei financiare
din fiecare ţară, plasaţi la conducerea instituţiilor macroeconomice, respectiv
persoane cumpărate, relativ ieftin, cu funcţii, bani şi alte avantaje.
Menţionăm că FMI are nevoie şi de
datele reale, cu titlul de "date de uz intern" şi pentru aceasta a
apelat la o reţea de furnizare: economişti, şefi ai băncilor, persoane din
staff-ul primului-ministru, Consiliului Naţional Fiscal, Institutului Naţional
de Statistică.
Unele dintre instituţiile cărora li
s-au solicitat, în acest mod neoficial, datele reale, nu au putut răspunde la
respectivele solicitări pentru simplul fapt că, în condiţiile
instituţionalizării prelucrărilor statistice false, practic nu au avut acces la
datele adevărate. În aceste condiţii, şeful delegaţiei FMI, Jeffrey Franks, a
luat legătura, cu acceptul lui Traian Băsescu, cu şeful ANAF, Sorin Blejnar
pentru a preleva datele reale direct din bilanţuri.
Sursele noastre ne-au comunicat
faptul că existenţa unei interceptări "accidentale" a posturilor
telefonice cu numerele 0728.666.063 şi 0741.239.082 ori accesarea bazelor de
date ale operatorilor reţelelor respective de telefonie ar putea furniza dovezi
irefutabile privind funcţionarea sistemului descris. Mai mult, am avea şi
surpriza de a constata că şi "blonda lui Emil Boc" este integrată
comandoului asasinilor economici ai României.
O altă menţiune importantă, care se
impune, este aceea că, de regulă, şefii instituţiilor menţionate nu sunt direct
angajaţi, ci câte unul-doi colaboratori apropiaţi acestora. Un vicepreşedinte
de la Institutul Naţional de Statistică nu a acceptat iniţial să intre în
reţeaua agenţilor informaţi. Urmările imediate au fost presiunile şi
ameninţările cu demiterea, dacă nu consimte la furnizarea informaţiilor
solicitate.
În loc de concluzii. În condiţiile
utilizării datelor macroeconomice reale şi ale elaborării şi execuţiei corecte
şi responsabile a bugetului naţional, România nu ar fi avut nevoie de
împrumuturile FMI, sau în nici un caz în cuantumul în care au fost atrase”.
Reforma
Sănătății, un act în beneficiul mafiilor transnaționale
A
doua declarație a lui Stan afirmă că mult trîmbițata reformă a sănătății
este, de fapt, un act în beneficiul mafiei transnaţionale a fraudării
asigurărilor de sănătate, cu binecuvîntarea președintelui Traian Băsescu. O
altă afirmație explozivă este aceea că demonstrațiile de protest de după
demiterea lui Arafat au fost, în fapt, controlate de SIE.
Extras din declarația lui Stan
”Înalţi funcţionari publici,
începând de la Administraţia Prezidenţială şi Parlament, continuând la Guvern
şi agenţiile sale de specialitate, puşculiţele partidelor politice, câini de
pază ai "democraţiei", companii de publicitate, fundaţii aşa-zis
caritabile sunt cu toţii, dar nu numai aceştia, conectaţi la sorburile
nesăţioase care secătuiesc bugetul CNAS.
Ciordeala, inclusiv cea a statului,
din bugetele asigurărilor sociale este un nărav mai vechi. Au practicat-o şi
acoperit-o mai toate guvernele. Prim-miniştrii "legalişti" au
încercat să-şi acopere ciordelile cu legi de reformare a asigurărilor sociale.
Aşa s-a făcut că ne-au anesteziat cu câte o reformă la fiecare patru ani.
Noua tentativă de reformă a
asigurărilor de sănătate, căci bugetul acestora este miza, şi nu sănătatea
naţiunii, a picat într-un moment rău ales - anul electoral - şi cu mijlocul
nepotrivit - agentul de influenţă în însăşi persoana preşedintelui republicii.
Acelaşi agent de influenţă ca şi în cazul aurului de la Roşia Montană.
Ambele operaţiuni de influenţă
asumate de un agent de propagandă şi influenţă de cel mai înalt nivel posibil
demonstrează cât de mare este presiunea asupra Cotrocenilor, cam de ce factură
sunt unii dintre oamenii preşedintelui, de unde pot veni comenzile şi de ce nu
le poate rezista primul cetăţean al ţării.
Se încearcă diversiunea că
preşedintele şi primul-ministru ar fi fost induşi în eroare şi nu ar fi
cunoscut că proiectul legii sănătăţii este expresia intereselor autohtone şi
străine care au şi pus ochii pe spaţiile imobiliare ale spitalelor şi elaborat
statutele viitoarelor fundaţii care se vor înfrupta din infrastructura reţelei
de sănătate pe care Traian Băsescu le-a promis-o. Inclusiv prin declaraţii
publice, făcute în ţară, dar şi în străinătate.
Se spune că Băsescu şi Boc nu ar fi
fost corect informaţi şi nu ar cunoaşte că 40 de firme ale clientelei lor
politice au lansat deja investiţii de multe sute de milioane pentru
achiziţionarea unui prim lot de 1.200 de ambulanţe.
Se aruncă în spaţiul public
dezinformarea că Traian Băsescu nu ar fi ştiut de bătălia pe cadavrul
sistemului de sănătate al poporului român dintre cartelurile internaţionale ale
asigurătorilor de sănătate, iar legea pentru a cărei susţinere s-a mai
compromis politic, moral şi infracţional încă o dată (dar ce mai contează?!),
urma să fie pretextul legitimării jafului bugetului sănătăţii, pentru a nu mai
fi atât de flagrante abuzurile şi ilegalităţile.
Ochii şi urechile statului, în loc
să-şi facă cu onestitate datoria, adică să tragă semnalul de avarie şi să
oprească, pe motiv de pericol de deraiere a democraţiei, caruselul înaltei
corupţii politice instituţionalizate, se joacă de-a rebeliunea cu câteva sute
de demonstranţi adunaţi în faţa Palatului Preşedinţiei şi în Piaţa
Universităţii, ca să apere democraţia.
Este evidentă marea manipulare a
acestui scandal, chiar din start. Nimeni nu a citit, darmite să fi studiat
legea sămânţă a dihoniei naţionale. Toţi s-au întrecut în a o comenta, după
texte date, după ureche şi la cacealma. În toată dezbaterea furibundă nu s-a
apelat la argumente din conţinutul hulitei legi, ea fiind respinsă in corpore
şi în necunoştinţă de prevederile ei. Sau, dimpotrivă, au citit-o şi ori nu le
vine să creadă, ori le este frică să o pună în lumina adevărului”.
În acest din urmă caz, cînd vorbește de ”ochii și urechile statului”
care ar fi trebuit să țină sub control interesele cartelurilor internaționale,
Stan se referă, evident, la SIE, serviciul cu atribuții externe.
Contactat de Inpolitics, deputatul afirmă că pînă în acest moment nu există
nicio reacție oficială la declarațiile sale din parlament. El afirmă, însă, că ”declarațiile se bazează pe date foarte concrete, care pot
fi oricînd puse la dispoziția factorilor interesați de către anumite instituții
ale statului, cu atribuții în acest sens. Vă dați seama că nu mă apucam să
aștern pe hîrtie ceea ce visasem în noaptea precedentă, acolo e vorba de
chestiuni cît se poate se serioase și de concrete”.
Stan mai spune, cu referire la cele două numere telefonice care apar în prima
sa declarație, că aparțin unor importanți demnitari ai statului, iar
interceptarea lor ar putea scoate la lumină elemente extrem de interesante. O
afirmație care, în realitate, sugerează în mod clar că interceptările deja s-au
produs, iar datele sunt bine păstrate în anumite locuri.
Una peste alta, ambele declarații ale vicepreședintelui comisiei SRI pot fi
considerate cel mai tăios avertisment transmis indirect regimului de la putere
de către cel mai mare serviciu de informații, iar faptul că a venit imediat
după validarea lui Ungureanu drept premier arată limpede și sursa
”nemulțumirii”.
Marea întrebare: vom asista, curînd, la o repoziționare politică a SRI, avînd
în vedere că alegerile bat la ușă?
Și dacă da, ce surprize ar putea oferi clasei politice această manevră?
Bogdan
Tiberiu Iacob
(Sursa: http://www.inpolitics.ro/efectul-mru-sri-rinjeste-coltii-catre-putere-art65968.aspx#).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu