DESĂVȂRŞIREA MINCIUNII

Motto: În lume necazuri veţi avea; dar îndrăzniţi. Eu am biruit lumea.

– Ioan 16:33

La putina vreme dupa ce s-au incheiat lucrarile forumului de la Davos, urmate de cele ale ultimului sumit european, constatam ca se continua linia prin care marele public nu mai este informat cu claritate si mai ales amanuntit asupra subiectelor abordate si dezbaterilor prilejuite. Trebuie din nou sa ne multumim cu ciozvarte aruncate cu prezumtiozitate de asa zisele “elite” care aproape ca nu-si mai disimuleaza prezenta si se comporta deja ca niste stapani dispretuitori fata de plebea mondiala.

Ceea ce am putut nota cu certitudine, mai ales din actiunile ulterioare, este ca se vor spori autoritarismul financiar si controlul indivizilor.

Cu alte cuvinte, marele jaf global este aproape incheiat si, de acum incolo, cei deposedati vor trebui sa se obisnuiasca cu ideea si sa-i accepte pe jefuitori drept clasa conducatoare discretionara, in caz contrar riscand o marginalizare vecina cu o condamnare la moarte fie prin infometare, fie prin lipsa unei minime asistente de sanatate, fie prin eliminare controlata.

Asta inseamna ca experimentele facute pe diverse natii, Romania fiind una de prima linie, au ajuns la un punct final si ca de-acum soarta fiecarei tari va fi decisa prin aplicarea intocmai a planurilor oculte, tesute la intuneric de minti diabolice, preocupate de fantasmagorii ce le dau frisoane si care le satisfac trairile marunte si vanitatea perpetua de a se considera adevarati dumnezei.

Cu certitudine avem de-a face cu minti bolnave ce si-au transmis boala de-a lungul mai multor generatii, cuprinse de febra stapanirii globale, inceputa pe calea materialista, dar care va trebui desavarsita de cea spirituala. De fapt a unei false spiritualitati, caci tot ce naste din materialism este de fapt un idol al acestuia, iar spiritualitatea astfel implementata va fi in esenta sa o ratacire festivista a orbilor ajunsi mult prea aproape de marginea prapastiei.

Deja lumea a fost insidios pregatita a primi aceasta ratacire prin golirea sistematica a personalitatii umane de valorile moralei sanatoase, prin cultivarea liberului arbitru al lumii materialiste, manifestat prin dezlantuirea simturilor si pasiunilor transformate in motorul unei omeniri conduse, fara ca macar sa isi dea seama, de poftele ce ii sunt inseminate de stapanii minciunii si manipularii, maestri ai inrobirii oamenilor sub flamura disimulata a raului, prezentat drept bine printr-o rasturnare ingenioasa dar marsava a scarii valorilor, uitand voit ca a creste inseamna a te inalta si nu a te cobori.

In acest carusel al desantarii fara limite si fara granite, pentru obtinerea cu orice pret a placerii, oamenii isi vor pierde rapid orientarea si, cu cea mai mare usurinta, vor imbratisa raul ca fiind bine, iar binele il vor dispretui si il vor condamna ca pe un rau, asimiland astfel degradarea aducatoare de distrugere.

Ultimele valori umane reprezentate de natiune, patrie, familie, intrajutorare s.a.m.d. vor fi macerate de tornade ale asocierii aleatoare, cu singurul scop de satisfacere a poftelor si placerilor efemere. Haosul va fi standardul normal de viata si instabilitatea emotionala necontrolata, starea fireasca a manifestarii umane.

Cei care vor rezista acestui mod de convietuire si nu se vor lasa tarati in destrabalarea generala vor fi izolati, persecutati si chiar eliminati fizic.

Guvernati de astfel de minti bolnave (o mana de fier condusa de un cap de lemn) si manati de instincte murdare, oamenii vor ajunge, in scurt timp, la un moment decisiv al existentei lor, cand vor trebui sa decida daca se vor lasa inregimentati irevocabil in armatele raului, spre pieire, sau vor sta neclintiti de partea adevarului, spre salvare. Caci raul nu a adus decat distrugere, iar cel ce a zidit a fost intotdeauna numai adevarul.

Cum totul va depinde de luarea unei decizii individuale, nimeni nu ar trebui sa mai pregete in a o lua, cat mai este timp, si a incepe a-si asuma calea (cine aude, sa priceapa) spre tabara dreptatii, stand neclintit si amintindu-si neincetat ca dreptatea nu poate avea nicio insotire cu faradelegea.

Cu cat o tabara va fi mai numeroasa decat cealalta, cu atat mai mult va prevala fie binele asupra raului, fie invers, pe panta ultimului tobogan, iar viata va mai pastra un sens sau din contra, va deveni un cosmar din care ne vom dori a fi scapati cu orice pret.

Totusi, in cele din urma, ineluctabil tabara adevarului va triumfa si cei ce au stat neclintiti pe drumul sau vor avea viitorul luminos la care aspira si sunt inderptatiti.

Asa ca oricat de greu vi s-ar parea, nu ezitati a va tine pe calea cea buna! Biruinta va fi a voastra chiar in clipa cand aceasta va parea a fi cu neputinta!

“Iisus i-a zis: Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa”, Ioan 14:6.