Dilema istorică a momentului
- puternic evidențiată de coordonatele conflictului din Ucraina și, în
special, de anexarea „la cerere” a Crimeei de către Maica Rusia - nu mai
este cum a reușit colosul sovietic să subjuge o masă de popoare, ci cum
de în gena acestora s-a inoculat sistemul afecțiunii față de prădător
Cel puțin două atitudini paradoxale ale
popoarelor din fosta componență a marilor imperii sau din sfera de
influență a acestora - cazul cel mai evident al zilelor noastre fiind
efectele antropologice copleșitoare lăsate istoriei de fosta Uniune
Sovietică - îi bulversează pe strategii occidentali care pariază
necondiționat pe virtuțile democrației și pe răspândirea acestora ca
soluție a păcii universale. Dacă respingerea valorilor ideologice
americane - în Afganistan, bunăoară - se explică în cea mai mare măsură
prin incapacitatea invadatorilor de a empatiza cu realitatea culturală a
spațiului intervenției lor, rezistență sateliților Rusiei față de
impregnarea occidentală are între explicații și manifestările la nivel
de masă ale unui „sindrom Stockholm" - pactizarea, din instinct de
supraviețuire, cu răpitorul -, în virtutea căruia, în destrămatul lagăr
socialist, lumina continua să vină de la Moscova.
Acest sindrom la scară istorică nu s-a
născut peste noapte. Sinistrului Stalin și călăilor săi le-au trebuit
decenii de teroare planificată și de exterminări în masă pentru a frânge
spiritul la nivel de națiuni, lăsând povara renașterii acestora pe
umerii martirilor individuali și ca misiune (aproape) imposibilă
generațiilor viitoare. Între uneltele strategice folosite de Moscova se
înscrie și documentul intitulat „Directivele NKVD-ului pentru țările din
orbita sovietică", o sinteză a tuturor pașilor care au îngenuncheat
generații întregi de „băștinași" cotropiți și care produce efecte
temeinice și astăzi, inclusiv în mentalul unei anumite părți a clasei
politice care încă domină destinele României.
Holocaustul roșu: Îngenuncherea maselor
Vom evidenția ad hoc doar câteva dintre cele 45 de puncte ale înspăimântătorului document (citește aici
directivele integrale), adevărate pietre de hotar ale capturii și
supunerii națiunilor, pervertirii claselor sociale și reeducării în
spiritul alienării și înrobirii fără alternativă a indivizilor: Trebuie
realizată în mod accelerat unificarea tuturor partidelor într-un singur
partid, având grijă ca toate rolurile-cheie să revină acelor oameni care
aparțin serviciilor noastre secrete. (directiva nr. 5) Unificarea
organizațiilor de tineret trebuie facută rapid. De la conducători de
organizații locale în sus, în poziții de conducere se vor repartiza
oameni desemnați de serviciile noastre speciale. (6) Se vor exercita
presiuni asupra serviciilor publice în sensul că acestea să nu acorde
acte doveditoare a proprietații asupra pământului. (12) Politica fața de
mica gospodărie țărănească urmează acest curs pentru a face gospodăria
particulara nerentabila. După aceea, trebuie începută colectivizarea.
(13) Trebuie făcut totul ca hotărârile și ordinele - fie acelea cu
caracter juridic, economic sau organizatoric - să fie nepunctuale. (14)
Punctualitatea transporturilor de orice gen trebuie perturbată. (24)
Trebuie extinsă birocrația statului în cel mai înalt grad în toate
domeniile. (32) Se va căuta ca aceia care lucrează in diferite funcții,
indiferent cât de mici, să fie schimbați și înlocuiți cu muncitori cu
cea mai mică pregătire profesională, necalificați. (44) Trebuie ca la
facultăți să ajungă cu prioritate sau în mod exclusiv cei ce provin din
cele mai joase categorii sociale, cei care nu sunt interesați sa se
perfectioneze la nivel înalt, ci doar să obțină o diplomă. (45)
Poruncile iadului: Îngenuncherea spiritului
Inițiativele particulare trebuie
eliminate cu desăvarșire. Pentru fiecare congres se vor pregăti oameni
noi și doar cei vizați de serviciile noastre secrete. (7) Se va acorda o
atenție deosebită persoanelor cu capacități organizatorice și cu șanse
sigure de popularitate. Acești oameni trebuie cooptati, iar în cazul în
care se opun, se va bloca accesul lor la posturi ierarhic superioare.
(8) Se va urmări ca funcționarii de stat (exclusiv organele de
securitate) să aibă retribuții mici. Aceasta se referă îndeosebi la
sfera sanătății, justiției, culturii, respectiv la cei care dețin
funcții de conducere. (9) În legătura cu activitatea băștinasilor care
sunt purtători ai unor funcții de partid, de stat sau administrative,
trebuie create asemenea condiții ca aceștia să fie compromiși în fața
angajaților, astfel încât să devină imposibilă întoarcerea lor in
anturajul inițial. (19)Trebuie acordată o atenție deosebită bisericilor.
Activitatea cultural-educativă trebuie astfel dirijată ca să rezulte o
antipatie generala împotriva acestora. (34) Din școlile elementare, de
specialitate, dar mai ales din licee si facultăți trebuie sa fie
înlăturați profesorii de valoare care se bucură de popularitate.
Locurile lor trebuie sa fie ocupate de oameni numiți de noi, având un
nivel de pregătire slab sau mediocru. (35) Trebuie ca reprezentanții
opoziției politice sa fie închiși. Se va încerca prin toate mijloacele
racolarea acelor opozanți care se bucură de stima populației băștinașe.
Dacă nu cedează, trebuie compromiși prin campanie de denigrare. Înainte
ca ei să se întiparească în conștiinta maselor, trebuie lichidați prin
așa-numite "întâmplări neprevăzute", sau închiși sub acuzația de crimă
de drept comun. Numai in cazuri cu totul speciale se admit procese
politice, care vor fi ținute sub acuzatia de "înalta trădare". (40)
Ironia istoriei: Îngenuncherea călăilor
Fie și numai implementarea aceastei
ultime directive citate (40) ar fi fost probabil de ajuns să compromită
fibra verticalității unei națiuni pentru generații. Aplicarea ei
întocmai și cu îndârjire satanică a dus la milioane de morți, deportați,
torturați și încarcerați în gulagurile din statele din orbita
sovietică. Milioane de ruși, români, români basarabeni, polonezi,
cazaci, tătari, armeni, ucrainieni, estonieni, lituanieni și evrei au
fost exterminați sau reeducați pentru ca directivele „holocaustului
roșu" să poată să dăinuie în halul în care se constată și astăzi. După
moartea casapului Stalin, artizanul apocalipticului cod, Lavrenti Beria
(foto sus), conducător al NKVD-ului (serviciile secrete sovietice,
devenite ulterior KGB), a fost executat de foștii săi tovarăși, culmea,
pentru „conspirație capitalistă." Se relatează că, la pronunțarea
sentinței, călăul Beria a căzut în genunchi și a cerșit îndurare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu