123 de ani de la despărţirea de marele geniu naţional MIHAI EMINESCU

AVERTISMENTE PESTE VEAC  

“Nu mai e îndoială pentru nimeni că reformele ce se operează acum constituie începutul dictaturii. (…) Mişelia înlăuntru, umilirea în afară – iată care va fi caracterul acestei dictaturi în România”.

 “Oameni care au comis crime grave rămân somităţi, se plimbă pe stradă, ocupă funcţiuni înalte, în loc de a-şi petrece viaţa la puşcărie”.

“Trădătorii devin oameni mari şi respectaţi, bârfitorii de cafenele - literatori, ignoranţii şi proştii - administratori ai statului român”.

“Ne mulţumim dacă actele guvernanţilor de azi nu sunt de-a dreptul de înaltă trădare, abstracţie făcând de toate celelalte defecte ale lor, precum mărginirea intelectuală, slăbiciunea de caracter, lipsa unui adevărat şi autentic sentiment patriotic”.

"O ţară nu se guvernează cu aforisme, ci cu sisteme; iar sistemele nu se improvizează de pe o zi pe alta, ci trebuie să rezulte din starea reală a ţării, din natura poporului".

"Politica străină, împreună cu străinii care ne guvernează, tind la substituirea elementului român prin scursuri din toate unghiurile lumii".

“Aţi comis păcatul neiertat de care istoria vă va cere compt sever: acela de a fi zdruncinat cu desăvârşire sentimentul onestităţii între cetăţeni. Ah! răspunderea vă este teribilă, căci o naţiune coruptă este o naţiune pierdută. Lumea v-a văzut cu mirare transformându-vă de azi pe mâine în milionari, fără să poată a-şi explica secretul acestei extraordinare schimbări. Cetăţeanul onest şi-a zis atunci cu descurajare că secretul avuţiei nu e în muncă, ci aiurea: îndoiala s-a introdus în sufletul lui, dezgustat, el a repeţit cuvântul lui Catone: Virtutea e o ficţiune. Exemplul pornind de la cap, contagiunea s-a lăţit, cangrena a coprins parte din corpul social, şi astăzi ameninţă să prăvălească naţiunea în prăpastie. Vă trebuie satirici ca Juvenal şi ca Barbier spre a vă descrie, cu vii culori, opera voastră, de care singuri vă spăimântaţi”.

"Greşalele în politică sînt crime; căci în urma lor suferă milioane de oameni nevinovaţi, se-mpiedică dezvoltarea unei ţări întregi şi se împiedică, pentru zeci de ani înainte, viitorul ei".

"Istoria îşi are logica ei proprie: nici un neam nu e condamnat de a suporta, în veci, un regim vitreg, corupt şi mincinos".

MIHAI EMINESCU

162 de ani de la naşterea geniului naţional

Aducându-ne aminte ce înaintaşi am avut suntem instantaneu cuprinşi de sentimentul durabil al valorii de neînlocuit pe care Dumnezeu a sădit-o pe acest pământ sfânt numit Romania.

Mihai Eminescu nu este numai un geniu inegalabil dar el s-a constituit, prin întreaga sa operă, in însăşi chintesenţa neamului românesc, confirmând nemurirea spiritului de origine divină a acestuia.

Astăzi se împlinesc 162 de ani de la naşterea acestui astru peren şi din păcate istoria ne găseşte din nou prinşi în mrejele perfide ale celor ce ne duşmănesc cu o ură din ce în ce mai mare, izvorâtă din neputinţa lor congenitală de fie a ne supune, fie a ne desfiinţa ca neam şi ţară.

Acestea nu sunt vorbe în vânt şi voi ilustra cu citate din chiar opera Românului de suflet a carui naştere o omagiem din nou la această dată a anului, lăsâdu-vă apoi a reflecta atât la valabilitatea celor afirmate în epocă de Mihai Eminescu, dar şi la recurenţa aceloraşi în viaţa contemporană, în cea mai recentă încercare a permanenţilor duşmani de a ne sufoca din nou cu aceleaşi vechi şi detestabile porniri si mijloace:

-"Avem, de - o parte, rasa română, cu trecutul ei, identic în toate ţările pe care le locuieşte, popor cinstit, inimos, capabil de adevăr şi patriotism. Avem apoi, deasupra acestui popor, o pătură superpusă, un fel de sediment de pungaşi şi cocote, răsărită din amestecul scursurilor orientale şi al celor occidentale, incapabilă de adevăr şi de patriotism" (în "Timpul", din 29 iulie 1881).

-"Poporul a pierdut de mult încrederea că lucrurile se pot schimba în bine şi, cu acel fatalism al raselor nefericite, duce nepăsător greul unei vieţi fără bucurie şi fără tihnă" ( în "Timpul", din 31 august 1878).

 -"Nu mai există o altă deosebire între oameni, decît cea pe care o stabileşte banul, oricum ar fi cîştigat" (în "Timpul", din 10 iulie 1881).

-"Peste tot aceeaşi idee: să dau străinilor ce-mi cer; cît pentru români, puţin îmi pasă!" (în "Timpul", din 23 mai 1882).

-"Avem de-acum înainte dominaţia banului internaţional, o domnie străină, impusă de străini" (în "Timpul", din 20 februarie 1879).

-"Mita e-n stare să pătrundă orişiunde în ţara aceasta, pentru mită capetele cele mai de sus ale administraţiei vînd sîngele şi averea unei generaţii" (în "Timpul", din 18 aprilie 1879).

-"Oamenii care au comis crime grave rămîn somităţi, se plimbă pe stradă, ocupă funcţiuni înalte, în loc de a-şi petrece viaţa la puşcărie" (în "Timpul", din 3 mai 1879).
- "Conducătorii "fură moştenirea altora, alterează mersul natural al societăţii, se substituie, prin vicleşug şi apucături, meritului adevărat al muncii adevărate, sînt o reeditare, în formă politică, a hoţilor de codru, instituind codrii guvernamentali şi parlamentari" (în "Timpul", din 17 august 1882).
-"Ne mulţumim dacă actele guvernanţilor de azi nu sînt de-a dreptul de înaltă trădare, abstracţie făcînd de toate celelalte defecte ale lor, precum mărginirea intelectuală, slăbiciunea de caracter, lipsa unui adevărat şi autentic sentiment patriotic" (în "Timpul", din 8 august 1880).
- "Trădătorii devin oameni mari şi respectaţi, bîrfitorii de cafenele - literatori, ignoranţii şi proştii - administratori ai Statului Român" (în "Timpul", din 15 mai 1879).
-"Partidele, la noi, nu sînt partide de principii, ci de interese personale, care, păstrînd numai coaja legilor şi goala aparenţă, calcă făgăduielile făcute naţiei în ajunul alegerilor, fac tocmai contrariul de ceea ce au promis mandanţilor lor şi trec, totuşi, drept reprezentanţi ai voinţei legale şi sincere a ţării" (în "Timpul", din 23 februarie 1880).
-"Aluatul din care se frămîntă guvernanţii noştri e acea categorie de fiinţe fără ştiinţă de carte şi consistenţă de caracter" (în "Timpul", din 24 februarie 1880).

-"Acei ce conduc nu sînt decît străini, străini prin origine, prin moravuri, prin educaţie - interesele străinilor dar, şi numai aceste interese, sînt dezideratul «patrioticului guvern»". (în "Timpul", din 17 ianuarie 1880).

-"Deficit lîngă deficit, împrumut lîngă împrumut, datorie lîngă datorie, pînă ce finanţele României nu vor fi , curînd, decît, o gaură mare" ( în "Opere", vol.IX, pag.448).

-" Trebuie ca, cu toţii, să ne dăm seama de cauzele ce tulbură societatea, de elementele ce împiedică redobîndirea echilibrului pierdut şi ca să le combatem cu curaj şi stăruinţă" (în "Timpul", din 4 ianuarie 1881).

-"Elemente străine, îmbătrînite şi sterpe, s-au amestecat în poporul nostru şi joacă comedia patriotismului şi a naţionalismului. Neavînd tradiţii, patrie hotărîtă ori naţionalitate hotărîtă, au pus, totuşi, mîna pe Poporul Român" (în "Timpul", din 14 noiembrie 1880).

-"Străinii superpuşi, fără nici un cuvînt naţiei româneşti o exploatează cu neomenie, ca orice străin fără păs de ţară şi popor" ( în "Opere", vol.XII, pag.284).

-"Am ajuns, într-adevăr, în această Americă dunăreană, ca tocmai românii să fie trataţi ca străini, să se simtă străini în ţara lor proprie". (în "Timpul", din 14 noiembrie 1880).

-"Demagogia la noi însemnează ura înrădăcinată a veneticului fără tradiţii, fără patrie, fără trecut, în contra celor care au o tradiţie hotărîtă, un trecut hotărît" (în "Timpul", din 30 iulie 1881).

-"A fi bun român nu e un merit, nu e o calitate ori un monopol special, ci o datorie pentru orice cetăţean al acestui stat, ba chiar pentru orice locuitor al acestui pămînt care este moştenirea, în exclusivitate şi istorică, a Neamului Românesc" (în "Timpul", 1 aprilie 1881).

-"Singura raţiune de a fi a acestui stat, pentru noi, este naţionalitatea lui românească" (în "Timpul", din 31 iulie 1880).

-"Mizeria materială şi morală a populaţiei, destrăbălarea administraţiei, risipa banului public, cumulul, corupţia electorală, toate acestea n-au a face, la drept vorbind, cu cutări sau cutări principii de guvernămînt" ( în "Opere", vol.XIII, pag.238).

-"Sărăcia e un izvor de rele fizice şi morale, care, la rîndul lor, sînt cauze ale decadenţei economice" (în "Opere", vol.XII, pag.325).

-"Pentru a conduce un popor şi economia lui trebuie o judecată sănătoasă, cunoaşterea dreptei proporţii între mijloacele întrebuinţate şi scopul dorit şi, oricare ar fi scopurile urmărite de clasa cultă a unui popor, ele sînt rele şi de nimic dacă nu echivalează cu sacrificiile aduse pentru realizarea lor" ( în "Opere", vol.IX, pag.146).

-"Fără muncă şi fără capitalizarea ei, adică fără economie, nu există libertate" ( în "Opere", vol.X, pag.168).

-"Statul român, moştenit de la zeci de generaţii care au luptat şi suferit pentru existenţa lui, formează moştenirea altor zeci de generaţii viitoare şi nu e jucăria şi proprietatea, în exclusivitate, a generaţiei actuale" ( în "Opere", vol.X, pag.168).

-"Sîntem poate singurul popor condamnat a nu face politică momentană, ci pe secole înainte" (în "Timpul", din 16 decembrie 1879).

-"Politica străină, împreună cu străinii care ne guvernează, tind la substituirea elementului român prin scursuri din toate unghiurile lumii" (în "Timpul", din 5 decembrie 1882).

-"Istoria îşi are logica ei proprie: nici un neam nu e condamnat de a suporta, în veci, un regim vitreg, corupt şi mincinos" (în "Timpul", din 5 februarie 1882). 
-"Greşalele în politică sunt crime, căci în urma lor suferă milioane de oameni nevinovaţi, se-mpiedică dezvoltarea unei ţari întregi şi se-mpiedică pentru zeci de ani înainte, viitorul ei!" (în "Timpul", din 13 februarie 1882).

Trecut-am de-a lungul veacurilor prin toate acestea şi, spre nedumerirea şi spaima duşmanilor noştri care neagă puterea lui Dumnezeu, vom trece din nou.

Închei cu ultimele patru stofe din poezia “Glossă” de Mihai Eminescu, un adevărat îndemn ce a reuşit să transgreseze vremurile:

Nu spera când vezi mişeii
La izbândă făcând punte,
Te-or întrece nătărăii,
De ai fi cu stea în frunte;
Teamă n-ai, căta-vor iarăşi
Între dânşii să se plece,
Nu te prinde lor tovarăş:
Ce e val, ca valul trece.

Cu un cântec de sirenă,
Lumea-ntinde lucii mreje;
Ca să schimbe-actorii-n scenă,
Te momeşte în vârteje;
Tu pe-alături te strecoară,
Nu băga nici chiar de seamă,
Din cărarea ta afară
De te-ndeamnă, de te cheamă.

De te-ating, să feri în laturi,
De hulesc, să taci din gură;
Ce mai vrei cu-a tale sfaturi,
Dacă ştii a lor măsură;
Zică toţi ce vor să zică,
Treacă-n lume cine-o trece;
Ca să nu-ndrăgeşti nimică,
Tu rămâi la toate rece.

Tu rămâi la toate rece,
De te-ndeamnă, de te cheamă;
Ce e val, ca valul trece,
Nu spera şi nu ai teamă;
Te întreabă şi socoate
Ce e rău şi ce e bine;
Toate-s vechi şi nouă toate:
Vreme trece, vreme vine.

N.B. " În ziarul "Timpul", din 2 noiembrie 1877, Mihai Eminescu scria : "Va veni ziua în care şi pietrele vor vorbi adevărul, în care cartea faptelor petrecute va sta deschisă şi se va citi atît de lămurit, încît toată doctrina paralogismelor nu va fi în stare să-i întunece înţelesul".

Scrisoare deschisă poporului român

Mesajul tăbliţelor de la Tărtăria

Popor român ,

Îţi scriu pentru că sper ca măcar acum, de Crăciun, odată pe an, să îţi aminteşti cine  ai fost, cine eşti  şi poate aşa vezi încotro te îndrepţi.

Eşti singurul popor european  care trăieşte încă acolo unde s-a născut. Nu o spun eu, o spune istoria popoarelor.  O fi mult, o fi puţin, nu ştiu dar ştiu că eşti  unic în Europa, această Europă care te loveşte, te jigneşte şi te umileşte. De ce o laşi să facă asta,  când tu eşti singurul popor născut, crescut şi educat în graniţele sale ?

Eşti primul popor din lume care a folosit scrierea. Nu o spun eu, o spun tăbliţele de la Tărtăria, şi o recunosc toţi cei care  le-au studiat. Acum 7000 de ani, când alţii nici nu existau ca popor, pe aceste meleaguri locuitorii scriau, pentru a ne lăsa nouă mândria de a fi prima civilizaţie care se  semnează pe acest pământ. Scrierea sumeriană a apărut 1000 de ani mai târziu şi totuşi mulţi se fac că nu văd şi nu recunosc adevărul. Cât timp o să te laşi neglijat ?

Ai fost singurul popor pe care nici o putere din lume nu l-a cucerit chiar dacă ai fost împărţit, despărţit şi asuprit de mai multe imperii. Nici unul nu a putut să te cucerească cât ai fost unit, nici romanii care au stăpânit doar o parte din vechea Dacie, cealaltă fiind stăpânită de Dacii liberi,  nici turcii care nu au reuşit niciodată să îţi transforme teritoriul în paşalâc. Toate marile înfrângeri s-au bazat pe trădare. NIMENI NU A REUŞIT SĂ TE SUPUNĂ CÂT AI FOST UNIT. De ce te laşi dezbinat ?

Ai fost scut creştinătăţii, când întreaga Europă tremura de teama islamului. Sângele tău a salvat Europa iar românul Iancu de Hunedoara a salvat Viena şi întreaga Europa de furia semilunii. Acum tu popor de salvatori ai creştinismului, eşti tratat ca un paria. Când îţi vei revendica drepturile ?

Din tine au apărut Eminescu, Enescu,  Brâncuşi, Gogu Constantinescu, Vuia, Vlaicu, Coandă, Petrache Poenaru, Nicolae Teclu,  Spiru Haret, Herman Oberth, Conrad Haas. Dar ce păcat, cei mai mulţi şi-au pus minţile sclipitoare în slujba altor ţări pentru că acasă nu i-a ascultat nimeni. De ce ai lăsat să se întâmple asta? 

Astăzi, popor român  pentru tine se rescrie istoria. Cum vrei să se facă asta ? Cum vrei să te vadă cei ce îţi vor urma ?

-          Astăzi, ca şi pe vremea fanarioţilor, domnitorul şi divăniţii nu au nici o legătură cu tine. Sunt străini de interesele şi dorinţele tale tot ce doresc este să stea cât mai mult în funcţie şi să câştige cât mai mult. Tu taci;

-          Astăzi ,ca şi pe vremea cuceririi romane, bogăţiile tării, aceleaşi mine de aur , argint sare, mierea acestui pământ sunt exploatate de alţii cu braţele tale şi se duc pentru a umple visteriile străinilor de neam.Tu taci;

-          Astăzi, ca şi pe vremea asupririi austro – ungare, drepturile românilor sunt călcate în picioare, iar cei puţini fac legea pentru cei mulţi. Tu taci;

-          Astăzi, ca şi în vremuri de restrişte, românii pleacă din ţară, să muncească, sau să îşi vândă inteligenţa pentru că ţara lor nu are nevoie de ei. Câţi dintre ei sunt viitorii Brâncuşi, Coandă, Conrad Haas, te-ai gândit la asta ?Conducătorii acestei ţări au nevoie de slujbaşi proşti, lipsiţi de educaţie, lipsiţi de caracter, lipsiţi de voinţă, lipsiţi de coloană vertebrală, ca să îi poată îndoi şi face figurine de plastilină din ei. Tu taci;

-          Astăzi, ca şi pe vremea bolşevismului, la mare preţ sunt trădătorii, linguşitorii, vânzătorii de neam şi conştiinţă, traseiştii politici, gata să calce pe cadavre pentru a parveni şi a îşi păstra privilegiile. Tu taci;

-          Astăzi, parlamentul şi guvernul  ţării, divăniţii de azi, arendează pământurile  şi întreprinderile  “nerentabile “ la indicaţiile unor străini de neam cărora le cântă osanale, unor arendaşi străini, spunând că asta se numeşte privatizare. Pentru aceste arende, ei primesc peşcheşul   iar ţara rămâne pe butuci. Tu taci;

-          Astăzi, urmele civilizaţiei străbunilor voştri sunt şterse pentru ca fii tăi să nu mai ştie niciodată cum au apărut ei pe acest pământ, cine le sunt strămoşii, şi care le sunt meritele:

1.       Vechile situri arheologice sunt distruse, se construiesc şosele experimentale peste ele, Sarmisegetuza, Grădiştea, Munţii Buzăului, sunt vândute sub pretextul impulsionării turismului, unor privaţi care habar nu au că în pământul pe care îl calcă zace istoria ta încă nedescoperită. Tu taci;

2.       Elemente din tezaurul ţării sunt trimise “ la expoziţie“ în afara ţării şi uită să se mai întoarcă, iar cei ce le-au scos nu dau nici un răspuns, se fac că au uitat de ele. Tu taci;

3.       Arhivele tării sunt cedate printr-o lege a arhivelor străină de interesele naţionale, celor ce vor să scoată din mintea românilor ideea şi dovezile de unitate naţională.Tu taci ;

-          Slujbaşii tării, căftăniţii vând la preţ de piatră seacă şi fier vechi bunurile realizate de tine, sub oblăduirea şefilor lor, împart banii, apoi sunt “judecaţi” de ochii lumii şi primesc pedepse cu suspendare, adică “mulţumesc, la revedere, te mai chemăm noi când avem nevoie de serviciile tale”. Tu taci ;

-          Oştirea ţării este batjocorită, decimată, dezarmată, pusă în slujba altora, copii tăi mor pe pământuri străine iar Hatmanul Suprem vine în faţa ta şi spune că suntem într-o mare încurcătură, vom fi nevoiţi să împrumutăm avioane străine pentru a ne asigura siguranţa aeriană, de parcă asta s-a întâmplat peste noapte şi nu este urmarea politici sale dezastruoase , de parcă nimic din ceea ce se întâmpla românului azi nu i se datorează lui. Tu taci;

-          Dispar din instituţii ale statului arhive cu invenţii şi inovaţii de interes strategic privind cercetarea nucleară. Cei puşi să le păzească nu păţesc nimic, iar cei ce trebuie să investigheze  spun că nu e nimic deosebit. Tu taci;

-          Ţi se fură voturile iar comisia care trebuia să investigheze pe cei care au fost prinşi cu vot dublu, nu dă nici un răspuns deşi există dovezi că ai fost furat şi voinţa ta răsturnată.Tu taci;

-          În divan, se fură la 2-3 mâini, unii chiulesc alţii se fac că lucrează, iar alţii mânuiesc legile după bunul plac, în văzul tuturor şi nu li se întâmplă nimic. Tu taci;

-          Sistemul educaţional se reduce la bani, bani la înscriere, bani la examene, bani la absenţe, bani la promovare, bani la angajare, bani la reexaminare. Copii tăi nu mai ştiu nici cum îi cheamă dacă nu se uită pe internet sau nu primesc un SMS. Tu taci;

-          Dacă te îmbolnăveşti , nu ai unde să te duci, s-au închis spitalele , s-au scumpit medicamentele, trebuie să mergi dacă eşti operat cu faşele şi anestezicul de acasă, altfel mori neoperat sau deschis şi neînchis. Intri în spital pentru o unghie lovită şi ieşi cu 10 boli pe care nu le aveai  la intrare. Tu taci;  

-         Un copil de 15 ani, român sportiv, este bătut de colegii de echipă maghiari, pentru că e român , chiar de Ziua Naţională a României. Nu se întâmplă nimic. Ceva mai târziu, Hocheiştii Naţionalei României,( de naţionalitate maghiară) la un meci cu selecţionata Ungariei tac când se intonează imnul României dar cântă cu foc imnul Ungariei şi pe cel al ŢINUTULUI SECUIESC imn care nu avea ce căuta la o manifestare oficială. Toţi tac. Tu taci;

-          Guvernanţii nu fac altceva decât să te jupoaie, îţi bagă mâna în buzunar şi îţi iau banii  pentru că eşti prea bogat în viziunea lor, sau nu meriţi ce ai câştigat , iar ţara nu are bani. Se împrumută lăsându-te dator pe sute de ani fără să le pese ce vor face şi de unde vor plăti datoriile cei ce le vor urma.Tu taci;

-          Duşmanii tăi, cei ce vor să te vadă dispărut pentru a îţi lua locul, îţi impun ce să mănânci, ce să bei, ce medicamente să iei, fac experimente cu tine, te folosesc drept cobai cu avizul şi ajutorul trădătorilor din fruntea ţării,  care le aplică legile într-un Codex Alimentarius care te duce la pieire. Tu taci;

-          Parlamentarii îşi votează legi speciale, se protejează împotriva judecăţii pentru hoţiile şi prostiile pe care le fac, se acoperă cu legi făcute numai pentru ei, şi fură acoperindu-se unul pe altul. Tu taci; 

-          Preşedintele ţării îşi exprimă oficial acordul de modificare a Constituţiei ţării, la cererea unor străini, care îşi urmăresc propriile interese, fără a consulta măcar parlamentul dar să mai te consulte pe tine . Tu taci ;

-                Un român plecat de acasă, descoperă peste hotare că ţara lui are de recuperat  o sumă mare de bani de la alt stat. Ce fac parlamentarii români? Refuză să investigheze cazul pentru că nu vor să îi supere pe cei ce îi ţin pe jilţuri fără să le pese de interesul naţiunii trădând jurământul făcut la investire. Tu taci;

Asta se întâmplă astăzi, popor român, şi tu taci. Dacă ar fi ca tot ceea ce se întâmplă să se răsfrângă numai asupra ta, românul de azi, nu ţi-aş scrie un cuvânt. Te-aş lăsa să lâncezeşti, să dormi până se aşterne praful peste tine şi mătura istoriei te va scoate afară din mintea celor ce vor urma, ca pe o întâmplare neplăcută. Dar tu popor român de azi, eşti legat de cel de ieri şi de cel de mâine şi odată cu tine piere nu numai trecutul, dar şi viitorul acestui neam.

Cât o să mai taci ? Trezeşte-te popor român, trezeşte-te român adormit şi nu lăsa să se şteargă dintr-o trăsătură de condei tot ce ti-au lăsat părinţii, nu îţi lăsa copii pe drumuri, sclavi ai  celor ce nici nu existau pe când tu ştiai să scrii. Acesta este mesajul nedescifrat până acum, al tăbliţelor de la Tărtăria!

(Publicat de Neacsu pe: http://punctochitpunctlovit.blogspot.com/2011/12/scrisoare-deschisa-poporului-roman.html)