Rechizitoriu Crin Antonescu

 Un sfat pentru Crin Antonescu: drogurile, alcoolul şi pokerul dăunează grav sănătăţii!

Crin Antonescu, preşedintele PNL, candidatul anunţat de către USL pentru preşedinţia României, are o biografie tip şvaiţer.

A absolvit, cu chiu, cu vai, Facultatea de Istorie Bucureşti, rămânând de două ori repetent. În facultate a fost cunoscut mai curând prin partidele de poker la care participa, decât prin înclinaţia spre studiul istoriei.

A fost repartizat într-o comună din judeţul Vaslui, unde a atras atenţia prin beţiile la care participa şi prin faptul că era un mare cartofor.

S-a transferat la Tulcea, de unde este originar, pe post de muzeograf la Muzeul judeţean. Acest post era în nomenclatorul Comitetului judeţean PCR şi, în principiu, necesita acordul Securităţii.

Va colabora cu organele de securitate din Tulcea – Serviciul I, în calitate de colaborator sau persoană de sprijin, şi nu de informator, fapt pentru care nu i se întocmeşte „Mapă personală”.

Are o aventură cu o lipoveancă minoră, de 17 ani, pe care o lasă gravidă. Ulterior, tânăra se va căsători cu un lipovean din Slava Cercheză, care îi va recunoaşte copilul.

Posibilul viitor preşedinte al României este, din acest punct de vedere, o persoană şantajabilă, care poate pune în pericol siguranţa naţională.

După Revoluţia din decembrie 1989, apare sau este infiltrat în Alianţa Civică. Ulterior, cu ajutorul lui Dinu Patriciu, la indicaţiile generalului Caraman, şeful SIE, trece la o dizidență a PNL – PL93.

A fost căsătorit, dar a dus o viaţă dublă, trăind şi cu Adina Vălean, cu care se va căsători după ce prima sa soţie s-a sinucis.

Continuă să fie un pătimaş jucător de cărţi, inclusiv după ce a ajuns preşedinte al PNL, fapt ce îl va face pe primarul liberal al sectorului 1, Andrei Chiliman, să-l admonesteze în public, atrăgându-i atenţia că politica seamănă cu jocul de şah, nu cu cel de poker.

Presa l-a luat deseori peste picior, pentru că se scoală târziu şi pentru că este chiulangiul numărul unu din Parlamentul României.

Mai are un viciu de care încearcă, fără prea mare succes, să scape. În vara anului trecut a dispărut, pur şi simplu, pentru două săptămâni şi nimeni nu a putut să ofere o explicaţie asupra locului unde s-ar putea afla.

În realitate, a fost la Viena, la o clinică privată, extrem de discretă, specializată în cure de dezintoxicare a dependenţilor de droguri.

Această informaţie a fost confirmată de colonelul SRI Petrică Sighiraş, care îl cunoştea pe Crin Antonescu din 1988, pe când ofiţerul lucra la Securitatea din Tulcea.

Ofiţerul a remarcat că Antonescu era apatic în jurul orelor 11 dimineaţa, după ce lua nişte pastile care îl făceau să fie în formă. Întrebat ce tratament urmează, a răspuns că ia energizante, pentru că este foarte obosit.

În acelaşi context, un prieten al generalului Cornel Dobriţoiu, ministrul liberal al Apărării, a spus că Antonescu „este un beţiv” şi, după părerea lui, „mai foloseşte şi alte chestii”, argumentând că are momente când „lasă impresia că ar cădea în transă, iar dacă este întrebat ceva nu se poate concentra pentru a răspunde la subiect”.

(Preluat de pe: http://www.ioncoja.ro/textele-altora/rechizitoriu-crin-antonescu-2/).