Hai să dăm mână cu mână / Cei cu inima română
Se afișează postările cu eticheta salarii. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta salarii. Afișați toate postările

duminică, 10 iunie 2012

SURPRIZE ELECTORALE !


CITIŢI DUPĂ ACEEA DE JOS ÎN SUS

Discursul înainte de alegeri (citit normal )
în partidul nostru politic, ne respectăm promisiunile
doar imbecilii pot crede că
noi nu vom lupta împotriva corupţiei
pentru că, un lucru e sigur pentru noi:
cinstea şi transparenţa sunt fundamentale pentru atingerea idealurilor noastre
vom demonstra că e o mare prostie să crezi că
mafia va continua să facă parte din guvern ca în trecut
vă asigurăm, fără umbră de îndoială, că
dreptatea socială va fi scopul principal al mandatului nostru
cu toate acestea, există încă oameni proşti care îşi imaginează că
guvernarea să fie posibilă în continuare
cu aceleaşi vechi şmecherii politice ale membrilor de partid
când ne asumăm puterea, facem totul pentru ca
să se termine cu situaţiile privilegiate şi cu traficul de influenţă
nu suportăm în nici un fel ideea că
poporul va flămânzi, tăind pensiile şi salariile
ne vom îndeplini misiunea chiar dacă
rezervele economice vor fi complet epuizate
vom exersa puterea până ce
veţi înţelege că începând de acum
noi suntem partidul x, victorios în alegeri

SURPRIZA o aveţi dacă citiţi fiecare rând de jos în sus   !!!!!!!!!!!!!!??????????

marți, 6 decembrie 2011

CE-ATI FACUT CU ROMANIA ?!

Romania, diagnosticata de acad. Dinu C Giurescu. Roadele politicii antiromanesti la comanda FMI si UE
  • Baza industriala existenta in 1989 a disparut. Numeric, cel putin 80% din capacitatile de productie au fost date la fier vechi. In Bucuresti existau in decembrie 1989 cel putin 47 mari intreprinderi. Au disparut complet 34;
  • Tot efortul de industrializare al Romaniei din secolul XX a fost in cea mai mare parte anulat. O atare distrugere a industriei proprii este, dupa toate probabilitatile, unica in Europa daca nu si in lume. Romania nu mai are in proprietate nici o unitate industriala, cele in functie apartin firmelor straine;
  • Cooperatia mestesugareasca de productie a disparut si ea in cea mai mare parte. Daca vrei sa-ti repari un pantof, gasirea unui atelier seamana cu un joc la loterie;
  • Agricultura prin masurile luate in anii ’90, a revenit la o faramitare care o fac neproductiva. Romania nu mai produce hrana de care are nevoie si importa nu numai grau, dar si legume, fructe din tari europene, africane si chiar din America de Sud;
  • Comertul se desfasoara in mall-uri cu megamagazine. Care este ponderea in megamagazine a marfurilor produse in Romania? Imaginile cu inghesuiala cumparatorilor de sarbatori la casele de marcat nu inseamna bunastare;
  • Comertul exercitat individual-particular s-a redus la maximum; micile magazine de cartier unele rezista, altele s-au inchis, iar ponderea lor este prea putin semnificativa;
  • Sistemul bancar-financiar apartine, in proportie de cel putin 90% – bancilor straine;
  • De ce pana in 2009 inclusiv, au fost bani si dintr-odata nu mai sunt? Opinia publica nu a primit o explicatie rationala si nici cum sunt folosite aceste 20 de miliarde;
  • Urmarile imprumutului:  a) reducerea cu 25% a salariilor si cu 15% a pensiilor;     b) disponibilizari repetate in 2010, 2011 si 2012;      c) reducerea in continuare a salariilor intrucat noua grila a pornit de la un prag mai jos decat cel anterior;    d) inghetarea salariilor si pensiilor pe 2012;     e) hotarari judecatoresti definitive pentru plata unor drepturi banesti nu sunt respectate si amanate cu motivarea ca nu sunt bani;     f) investitiile sunt indreptate spre firmele clientelare ale regimului;
  • FMI executa un control direct asupra bugetului si administratiei tarii. Acest for „recomanda“ ce trebuie privatizat sau pus sub management privat. Intr-un fel, situatia se aseamana cu aceea a Romaniei din anii 1948-1958 cand hotararile conducerii de atunci erau supuse aprobarii prealabile a Moscovei;
  • Trecerea – tot la recomandarea FMI – sub management privat a unor mari unitati care mai sunt proprietatea statului;
  • Vanzarea in continuare a resurselor naturale, exploatarea perimetrelor maritime petrolifere; atacarea padurilor virgine. Veniturile ce vor reveni statului roman din vanzarea unor asemenea resurse sunt minimale;
Conducerea politica, degradare fara precedent
  • Viata politica cunoaste, in ultimii 6-7 ani, manifestari aparte, care incalca atat Constitutia tarii, cat si regulile UE;
  • Formarea unei majoritati parlamentare cu ajutorul unui „partid“ care nu a fost validat in alegeri si voteaza automat cu partidul principal de guvernamant;
  • Metode speciale de votare : asumarea raspunderii de catre guvern; aprobarea tacita ; numaratoare in viteza (numaratoarea expres) ; ordonantele de urgenta aprobate in bloc;
  • Politizarea aparatului de stat pana la treptele inferioare. Se va ajunge la partidul-stat existent in 1989;
  • Transformarea guvernului intr-un simplu instrument de executie, de aplicare a dispozitiilor Presedintiei;
  • Eliminarea completa a dialogului dintre partide pentru obtinerea unei solutii negociate; compromisul politic nu exista in mentalul si practica partidului principal de guvernamant; exista numai dorinta de eliminare cu orice pret si prin orice mijloace a adversarilor;
  • Jaloane pentru fraudarea viitoarelor alegeri : votarea prin corespondenta, tinerea concomitenta a viitoarelor alegeri, locale si parlamentare, contrar prevederilor constitutionale, cat si a practicii UE;
  • Prin mai multe initiative legislative sau de facto din ultimii ani, guvernul se indreapta spre destramarea teritoriala si juridica a statului roman;
  • Atacarea teritoriului. Impartirea Transilvaniei in doua regiuni de dezvoltare pe linia despartitoare trasata de dictatul de la Viena din august 1940. O atare propunere care deschide calea unei divizari de facto – economice si etnice – a Transilvaniei. Ce mai ramane din definitia Romania stat national unitar si indivizibil?
  • Integritatea teritoriala este pusa direct sub semnul intrebarii si prin: proiectul de desfiintare a judetelor existente;
  • Politica oficiala (guvernamentala) fata de comunele romanesti din judetul Covasna este si ea graitoare: aceste localitati – prin reprezentantii lor – nu au primit nici un fel de sprijin banesc de la guvern pentru activitatile lor culturale;
  • Alcatuirea statala este pusa la indoiala prin criticarea si blamarea repetata a diferitelor categorii socio-profesionale: medici, judecatori, profesori, politisti; prin referiri negative privind institutii ale statului;
  • Legea arhivelor acum in faza de promulgare reprezinta inca o lovitura data statului roman. Legea ingaduie scoaterea unor arhive originale si restituirea lor catre emitenti. Aplicarea unei asemenea legi inseamna aprobarea legala pentru destramarea arhivelor nationale cu toate consecintele previzibile;
  • Reforma sanatatii a dus la inchiderea a zeci de unitati, tot in numele economiilor bugetare. Faza a doua a acestei reforme preconizeaza acum limitarea asistentei medicale la un pachet-tip;
  • Codul muncii votat nu demult este net in defavoarea salariatilor si acorda angajatorilor mai multe inlesniri in desfacerea contractelor de munca;
  • Prin desfiintarea industriei existente in 1989 in proportie de cel putin 80%, prin inchiderea atelierelor mestesugaresti si prin emigrarea a peste 2.000.000 de persoane, muncitorimea din Romania s-a redus considerabil si numeric dar si ca forta de actiune;
  • Siguranta personala a cetateanului si a bunurilor sale este amenintata de limitarile bugetare si concedierile masive in Politie si Jandarmerie;
  • Inghetarea salariilor si a pensiilor pe de o parte si cresterea preturilor pe de alta parte, ingradesc si chiar opresc reactiile corpului social preocupat zilnic de cum sa faca fata cheltuielilor de supravietuire;
  • Masurile luate sub lozinca „reformei institutionale“ erodeaza pas cu pas statul roman, slabesc autoritatea institutiilor sale. Cetateanul se simte astazi mai expus presiunilor de tot felul si mai nesigur de viitorul sau si al copiilor sai decat cu 6-7 ani in urma;
  • Atitudinea indiferenta a oficialitatilor fata de tot ce aminteste identitatea romaneasca, traditiile, personalitatile reprezentative, istoria, limba vorbita astazi tot mai stalcita;
  • Noua lege a educatiei favorizeaza formarea unei generatii fara identitate nationala.
Dinu C. Giurescu, Decembrie 2011
(Sursa: http://apologeticum.wordpress.com/2011/12/05/romania-diagnosticata-de-acad-dinu-c-giurescu-roadele-politicii-antiromanesti-la-comanda-fmi-si-ue/)

Cititi si:
ROMANII, POPOR FARA TARA (I)
ROMANII, POPOR FARA TARA (II)
ROMANII, POPOR FARA TARA (III)

ROMANII, POPOR FARA TARA (IV)
ROMANII, POPOR FARA TARA (VI)

ROMANII, POPOR FARA TARA (VII)
ROMÂNII, POPOR FĂRĂ ŢARĂ (VIII)
INTRECEREA IN TRADARE
NEVOIA DE SOLIDARITATE ACTIVA

ASASINII
Exterminarea bătrânilor
ROMANIA DEMONIZATA
Experimentul ROMANIA
GENOCIDUL ROMANILOR
ROMANIA ASERVITA
CARNAVALUL TRADATORILOR
EPURAREA ROMȂNIEI
DESTRAMAREA ROMANIEI
DE LA PEŞCHEŞUL TURCESC LA PAŞALÂCUL FMI
NU SE MAI POATE FACE NIMIC

GANDURI LA CUMPANA ANILOR
Experimentul ROMANIA intra in faza finala

duminică, 13 noiembrie 2011

ROMANIA EPUIZATA SI FANFARONII NATIONALI


Angajaţii-cerşetori ai lui Gigi Becali


Sute de oameni din fabricile miliardarului îşi rumegă disperarea, nefiind plătiţi de un an

 ÎN CHINURI
Muncitorii de la Avicola Iaşi au de primit în total 270.000 de euro de la Gigi Becali, care îi sfidează. E cât salariul a doi fotbalişti de la Steaua
 

În 2004, la câteva zile de la preluarea Avicola Iaşi, Gigi Becali a decretat scurt: "Am pus director acolo şi gata. Avicola nu mă mai interesează". Şi aşa s-a şi întâmplat. La doar 6 ani de la preluarea pachetului majoritar, ferma de păsări a lui Becali a intrat în insolvenţă. La masa credală s-au aşezat băncile, Fiscul, furnizorii de materie primă, dar şi salariaţii. Acestora, peste 300, Becali le datorează 1,1 milioane de lei, adică vreo 270.000 de euro. Cât salariile anuale a doi jucători de la Steaua.
De un an şi jumătate, oamenii sunt purtaţi pe drumuri, fără însă să li se dea banii munciţi. Culmea culmilor: în tabelul creanţelor de la Avicola au fost trecute şi patru nume de Becali, rude ale miliardarului din Pipera, care au deţinut funcţii executive la Avicola. Aceştia au solicitat, în total, 50.000 de lei.  

Îndură frigul cu trei pulovere pe ei
Problemele financiare ale fermei lui Becali au ruinat sute de familii de ieşeni. Avicola a intrat în insolvenţă în mai 2010.

Maria Sticlaru a lucrat 27 de ani la contabilitate şi, în ultima perioadă, ca inspector de personal. "Ultimii bani i-am primit în noiembrie 2010, trei salarii. Apoi am intrat în şomaj, dar şi s-a terminat, chiar luna aceasta", a explicat Sticlaru.
Femeia este disperată. Locuieşte cu soţul său, Gică, într-o casă modestă din Leţcani. "Şi soţul a lucrat la Avicola. Era şofer la aprovizionare furaje. Acum am rămas amândoi pe drumuri. După calculele noastre avem de primit de la Avicola 30.000 de lei, salarii restante şi compensatorii", a afirmat fosta contabilă.
În casa familie Sticlaru, frigul îţi pătrunde în oase. Femeia e înfofolită cu mai multe pulovere. N-a dat drumul la căldură, doar ca să facă economie. "Am fost la Forţele de Muncă, mi-am depus peste tot CV-ul. Dar cine mai angajează o femeie trecută de 50 de ani?", a explicat Sticlaru.
Despre cum a ajuns Avicola în insolvenţă femeia ar avea câteva indicii. Dar nu vrea să intre în detalii pentru că totuşi speră să-şi recupereze cei 30.000 de lei, în fond o mică avere pentru ei.


Sfârşit dramatic pentru sute de oameni
Şi fosta şefă a serviciului de aprovizionare, Liliana Catar, are de recuperat aproximativ 18.000 lei, reprezentând salarii şi plăţi compensatorii.
"Am lucrat 17 ani acolo, dar s-a terminat dramatic pentru sute de oameni care au de recuperat bani de la Avicola. Suntem în proces, avem un nou termen în decembrie", a declarat aceasta.
Şi Catar susţine că Becali nu a băgat bani în această afacere: "Nu s-ar fi ajuns aici dacă se implica".

Are 72 ha de teren. Oamenii, victime colaterale
Un an jumătate. Aceasta a fost perioada de timp în care Avicola Iaşi, patronată de Gigi Becali, s-a dus de-a dura pe tobogan. De la o cifră de afaceri de 36 milioane lei şi un profit de 80.000 de lei în 2009, firma s-a prăbuşit în 2010. O cifră de afaceri de doar 2,6 milioane lei şi o pierdere uriaşă: 18 milioane de lei. Firma a intrat în insolveţă, fiind preluată de un administrator judiciar, iar cei peste 270 de salariaţi, câţi erau în 2009, au fost concediaţi. Mulţi îşi mai aşteaptă banii şi acum.
Paul Patraş, fostul lider de sindicat de la Avicola, susţine că firma lui Becali îi datorează 40.000 lei. Dar şi George Becali s-a înscris la masa credală, a celor ce vor bani de pe stârvul Avicola. Becali a cerut 34 milioane de lei, dar i-a fost recunoscută o creanţă de 25,4 milioane de lei, echivalentul a 6 milioane de euro. "E o minciună, domnule. Becali n-a băgat niciun ban la Avicola", a declarat sindicalistul Patraş (s.n.).
Cum ar putea scoate banii Becali? Foarte simplu: din vânzarea celor 72 de hectare de teren, cu halele aferente, deţinute de Avicola în coasta Iaşului. Un calcul rece, de om de afaceri fără scrupule. Sutele de angajaţi cu salariile neplătite pot fi trecute probabil la capitolul victime colaterale.

Raportul lichidatorului: management dezastruos
La mijlocul anului 2010, Avicola Iaşi, la care Becali era majoritar, deţinând peste 85% din acţiuni, a intrat în insolvenţă. În tabelul creditorilor s-au înscris bănci, Fiscul, salariaţii, alte societăţi private. În total, 70 de creditori ce ar avea de luat de la Avicola vreo 14 milioane de euro. Dar cum a ajuns Avicola în groapă în 2010 după ce în anteriorii doi ani raportase profit? O parte din răspunsuri se regăsesc în raportul întocmit de administratorul judiciar: folosirea ineficientă a capacităţilor de producţie, acumularea de datorii către stat şi terţi de 68 milioane lei, contractarea de credite şi folosirea acestora fără a se obţine rentabilitate imediată, gestionarea necorespunzătoare a recuperării creanţelor, lipsa de lichidităţi. Mai pe scurt, Avicola a avut un management defectuos.
Cu jumătate de glas, salariaţii vorbesc că Becali ar fi "sifonat" bani şi că ar fi fost interesat să aducă Avicola în groapă ca să-i vândă terenurile şi halele.

Ei nu vor bate niciodată la poarta lui Becali
Situaţia de la Avicola este incertă. Becali îl lasă pe lichidator să se spele pe cap cu fermele, dacă vrea să recupereze ceva. El îşi aşteaptă banii: 6 milioane de euro. Are timp berechet, pământul ăla nu se mută nicăieri. Pe cei aproape 300 de oameni nu-i aşteaptă în schimb nimic. O disperare mută, o resemnare cu umerii cocoşaţi în faţa viscolului vieţii, asta-i răsplata. Au muncit pentru latifundiar şi n-au fost plătiţi.
Ar putea bate cu toţii în gratiile porţilor aurite de la palatul Războinicului luminii, dar nu o vor face niciodată. Asta fac doar cerşetorii pe care Gigi Becali îi omeneşte în faţa camerelor de luat vederi cu mii de lei. Muncitorii îşi vor înghiţi umilinţa în spatele buzelor pecetluite. Vor sufla noaptea în lampa cu gaz, vor trage plapuma peste ei, vor da copiilor a doua zi dimineaţă o eugenie la şcoală şi vor duce în ei durerea umilinţei până vor muri. Pe sutele de muncitori ai marelui om de succes Gigi Becali nu îi va filma niciodată nicio televiziune.

 CONTRAST. 30 de ferme pline cu pui şi găini outoare au devenit o ruină. De afacerea lui Becali s-a ales praful, 300 de oameni sunt pe drumuri, iar latifundiarul a rămas cu 72 ha de teren în coasta Iaşului
FOTO: IULIAN MOFTEESCU

"Unii au muncit o viaţă la Avicola, de s-au rupt, iar Becali a venit la cules roadele. E un mister ce s-a întâmplat în 2010 în contabilitate.“
STELIAN COMŞA, fost director Avicola până în 1999. Are de recuperat 30.000 de lei.

 "Nu mă mai interesează Avicola. Am pierdut acolo 10-15 milioane de euro. Eu le-am dat oamenilor salariile 7 ani. E o afacere bună, dar dacă nu ai oameni de încredere, te fură.“
GIGI BECALI acţionar majoritar Avicola

FABRICA DE ARMAMENT DIN VÂLCEA, ÎN MOARTE CLINICĂ

"El se rupe în figuri la televizor, noi murim de foame"

Angajaţii lui George Becali de la Uzina Mecanică Drăgăşani (Vâlcea) au ajuns să fie plătiţi odată pe an. Fabrica de armament are datorii către bugetul de stat şi bugetul local al Primăriei Ştefăneşti şi are conturile blocate.

Nu i-a luat cadou copilului de ziua lui

În urmă cu cîteva zile, cei 34 de angajaţi şi-au primit lefurile după şapte luni de aşteptare, timp în care au venit zi de zi la muncă. Mulţi dintre ei au recunoscut că au trăit din salariul soţiei, pensia părinţilor sau alocaţia copiilor.
Un salariat care, de frică, nu vrea să-şi dea numele, avea 21 de ani când a venit în fabrică. Era lăcătuş mecanic, s-a şcolarizat iar acum este armurier, meserie aproape pe cale de dispariţie, la fel ca şi fabricile de armament din România.
"În anii ’80-’90 am trăit bine, câştigam bani frumoşi. Acum nici leafa mea de mizerie nu o mai primesc la timp. Este ruşinos să stau cu mîna întinsă când la soţie, când la părinţi. I-am luat şi alocaţia lui fiu-meu. Înnebuneam de supărare când îl vedeam pe patronul meu cum se rupea în figuri la televizor şi eu nu aveam nici bani de-o pâine", povesteşte nea Mitică.
Bărbatul de 42 de ani are doi copii, unul student şi altul elev, iar soţia este vânzătoare la un magazine din Drăgăşani. Pentru a putea face faţă cheltuielilor casei lucrează cu aparatul de sudură prin vecini.
"Lipsa banilor îţi dă un sentiment de neputinţă, ai face orice ca să câştigi un ban. Din păcate nu poţi face mare lucru. Sunt prea tânăr să ies la pensie şi prea bătrân să îmi găsesc loc de muncă. A fost ziua fiului meu şi n-am avut bani să-i cumpăr un mic cadou. M-am simţit ultimul om de pe pămînt de ruşine. Oare ştie Becali toate astea?", se întreabă bărbatul.

L-a interesat doar pământul, nu şi oamenii de pe el
Angajaţii care au mai rămas încă în fabrică lucrează în unitate de la înfiinţare, din 1988, sunt specialişti armurieri, pirotehnişti şi artificieri.
"La început am fost peste 1.100 de angajaţi, acum suntem 34 şi facem pe paznicii, toată ziua dăm ocol la ateliere. Sunt zeci de obiective, de ateliere care se întind pe câteva hectare“, spune un salariat.
Pentru a-şi mai acoperi o parte din salarii, nu mai mult 10.000 de lei, angajaţii lucrează tăvi sau făraşe pentru fabrici de patiserie. Diferenţa de bani aproximativ 60.000 de lei pe lună, salarii si impozite la stat, trebuie să o achite Gigi Becali.
"Oamenii ăia nu fac nimic, îi plătesc pentru că stau. Aşa că le dau şi eu bani când am“, a declarat Gigi Bcali.
Uzina Mecanică Drgăşani a fost înfiinţată pe vremea lui Ceauşescu, producând cartuşe de mitralieră. Aparatura, chiar dacă e depăşită, este funcţională.
Din lipsa comenzilor, unitatea care se întinde pe 40 ha a intrat în conservare. În 2004 şi-a făcut intrarea în scenă omul de afaceri Gigi Becali care a cumpărat pachetul integral de acţiuni al fabricii.
"Latifundiarul din Pipera a fost interesat mai mult de teren decît de fabrică. A crezut că îl vinde rapid şi face bani frumoşi", explică muncitorii.
Gigi Becali a privatizat uzina cu gândul de a o lichida. Soarta sutelor de oameni nu e treaba lui (s.n.).

Citiţi şi:
(Sursa: http://www.evz.ro/detalii/stiri/angajatii-cersetori-ai-lui-gigi-becali-953582.html).